Adevarul.ro

Omenirea trebuie să plătească în jur de 400 de miliarde de euro pentru salvarea naturii Specialişti din 191 de ţări s-au reunit la Bonn pentru a planifica o revoluţie ecologică. Noile

Omenirea trebuie să plătească în jur de 400 de miliarde de euro pentru salvarea naturii

Specialişti din 191 de ţări s-au reunit la Bonn pentru a planifica o revoluţie ecologică. Noile afaceri profitabile vor fi cele care vor opri distrugerea Terrei.

Peste 6.000 de cercetători discută în aceste zile, în cadrul unor întâlniri organizate sub egida ONU, despre modalităţile prin care s-ar putea obţine cele aproape 400 miliarde de euro necesare pentru a salva Pământul. Problema nu e deloc minoră întrucât, conform ultimelor estimări, dacă nu asigurăm sănătatea naturii, oamenii vor dispărea împreună cu ea.

Lăcomia omului, a şasea catastrofă

Programul Naţiunilor Unite pentru mediu (UNEP) va anunţa miercuri, în prima zi a Conferinţei Biodiversităţii de la Bonn, că a şasea mare distrugere a naturii a început deja. Discursul directorului executiv al UNEP, Achim Steiner, a fost dezvăluit în avans de cotidianul german "Der Spiegel".

Rapoartele întocmite de oameni de ştiinţă din 24 de ţări arată că, până acum, biodiversitatea planetei a fost grav avariată de cinci catastrofe majore: o ciocnire cu un meteorit, două erupţii vulcanice şi două epoci glaciare. Acum, motivul dispariţiei speciilor este lăcomia omului. Cei 6,6 miliarde de pământeni devorează natura într-un ritm fără precedent.

Cel puţin patru milioane de vase pentru pescuit ies, zi de zi, în larg şi prind tot ce mişcă. Oceanele au devenit nişte veritabile deşerturi acoperite de ape. Pădurile tropicale sunt defrişate şi în locul lor sunt plantate cereale pentru a umple frigiderele cu mâncare sau rezervoarele maşinilor cu biocombustibili.

Oamenii poluează apele, solul şi aerul cu substanţe toxice. În plus, ei mută speciile dintr-o zonă în alta, provocând veritabile catastrofe în cadrul ecosistemelor naturale.

Subvenţiile ar putea fi o soluţie

Pentru a opri dezastrele provocate de oameni trebuie să fie create alternative. De pildă, soluţia găsită pentru pădurea tropicală din Guyana poate fi o variantă. Un consorţiu finaciar londonez s-a oferit să plătească localnicilor o sumă anuală fixă pentru aşa-numitele "servicii ecologice". Indigenii au datoria să nu mai taie niciun copac şi, în plus, să apere pădurea de asaltul investitorilor. Banii primiţi din Marea Britanie vor fi un fel de salariu pentru protejarea naturii.

O altă metodă a fost cea propusă Braziliei de cancelarul Germaniei. Angela Merkel a semnat recent un contract cu guvernul brazilian prin care Germania s-a anagajat să cumpere etanolul produs din trestia de zahăr braziliană, numai dacă pădurea tropicală nu va mai fi defrişată şi se respectă o serie de alte măsuri pentru protejarea mediului.

Credite verzi pentru rezervaţii

O altă metodă de a atrage bani pentru protejarea şi extinderea zonelor naturale ar fi obligarea celor care poluează să plătească un soi de taxă.

Acest proiect presupune ca fiecare hectar de pădure să primească, an de an, un număr de certificate "verzi", zonele desemnate pentru împădurire, de asemenea, iar marii poluatori să fie obligaţi prin lege să le cumpere.
Cine profită, întreţine

Companiile care vând extracte de plante pe post de medicamente sau suplimente alimentare sunt vizate direct de programul preconizat de ONU.

Acestea trebuie să ofere o parte din banii câştigaţi drept ajutor pentru întreţinerea mediului în zonele unde plantele respective cresc.

Conform estimărilor, profituri de cel puţin 43 miliarde de euro se obţin numai în Uniunea Europeană din vânzarea unor plante uscate şi mărunţite, ambalate în capsule. "Cel puţin 5% din aceste sume trebuie să fie date celor care adună ierburile din junglele Africii, Asiei sau Americii de Sud. În acest fel, indigenii le vor cunoaşte adevărata valoare şi le vor preţui, ajutându-le să se înmulţească", spune Achim Steiner în raportul său.

Cine cumpără şi protejează

Situaţia din Patagonia este deja binecunoscută. Aici, zone întinse au intrat în proprietatea unor miliardari precum Douglas şi Kris Tompkins, George Soros, Luciano şi Carlo Benetton sau Ted Turner. Chiar şi actori celebri, precum Sharon Stone sau Christopher Lambert şi-au investit banii cumpărând sute de hectare de teren în sudul Americii de Sud. Toţi aceştia au pus bariere la intrarea pe terenurile lor şi nicio activitate industrială nu este permisă pe distanţe de sute de kilometri.

Dar, pentru că nu toţi pământenii sunt miliardari, o altă metodă de a participa la cheta pentru salvarea planetei ar fi impunerea unei taxe "pe frumuseţea mediului natural" în toate staţiunile turistice (ceva gen taxa de staţiune de la noi), care ar ajuta la alcătuirea fondului necesar.

391 miliarde de euro

Naţiunile Unite estimează că ar fi nevoie de 33 miliarde de euro pe an, timp de şapte ani consecutiv, pentru protejarea rezervaţiilor existente pe uscat

Oceanografii spun că 20 miliarde de euro pe an, timp de trei ani, ar fi suficiente pentru salvarea speciilor marine

Pentru replantarea pădurilor defrişate ne-ar fi necesare încă zece miliarde de euro anual, timp de cel puţin 10 de ani

Certificatele de carbon valorează doar 25 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă că lipsesc 38 miliarde de euro pe an