Un copil si mama lui au supravietuit 62 de ore sub daramaturi

La cinci zile de la cutremur, bilantul victimelor a ajuns la 41 de mii. In capitala Kashmirului pakistanez, Muzaffarabad, se aud printre ruinele cladirilor plansete infundate si rugaciuni soptite.

La cinci zile de la cutremur, bilantul victimelor a ajuns la 41 de mii. In capitala Kashmirului pakistanez, Muzaffarabad, se aud printre ruinele cladirilor plansete infundate si rugaciuni soptite. Patru barbati duc intr-un cearsaf patat de sange un copil de vreo cinci ani - merg spre groapa comuna. Nimeni nu tresare. Intr-un oras in care au murit peste unsprezece mii de oameni, in care fiecare a pierdut strivit sub daramaturi pe cineva drag, moartea unui copil trece neobservata. Tot printre lacrimi si durere, in Muzaffarabad circula povestea primei supravietuiri miraculoase. Un barbat de 20 de ani, care a stat 54 de ore sub daramaturile casei sale, a fost salvat de o echipa de britanici. L-au gasit cu ajutorul unui caine special antrenat pentru a gasi supravietuitori. A fost prins sub bucati de beton si de lemn. Alaturi de el, doua cadavre. Cand a fost scos de echipele de salvare, plin de sange, cu coastele zdrobite si un picior rupt, nu a cerut decat putina apa. ,N-am mancat de trei zile, dar nu-mi este foame", a spus barbatul. In Islamabad, o femeie si copilul ei, care au rezistat timp de 62 de ore sub ramasitele blocului in care locuiau, dau sperante salvatorilor ca vor mai gasi si alti supravietuitori. Palida, cu buzele uscate de sete, femeia reuseste sa spuna doar: "E un miracol". Ea si-a salvat copilul de la moarte acoperindu-l cu propriul trup.
Neputinta
Cei care au avut sansa sa supravietuiasca si sa fie gasiti sunt putini. Cu ochii sticlosi de manie, Muhammad Afar ingenuncheaza in fata unui morman de daramaturi pe strada principala din Muzaffarabad. Arata nervos spre o groapa in fata careia roiesc mustele. "Am sapat singur, cu mainile", povesteste Muhammad. Pe cei trei frati ai sai i-a vazut ultima oara cu o jumatate de ora inainte de a incepe cutremurul. "Fratii mei, care lucrau impreuna la farmacia de aici, care acum e praf si pulbere, zac de zile intregi sub daramaturi", spune el. "Nimeni nu vine sa ma ajute". Un miros greu, dulceag iese din gaura sapata de barbat. I-a rugat pe soldati sa-l ajute sa mute bucatile de beton, dar ei i-au spus ca sunt ocupati. A sapat de dimineata pana seara in speranta ca fratii sai mai traiesc. Shimshad Bibi, o femeie cu fata plina de rani, sta la marginea patului de spital pe care zace fiica ei, Neila. ,Nu plang, nu e timp pentru asta", spune Shimshad.
Pericol de epidemii
In Muzaffarabad au fost distruse aproximativ 90 la suta din cladiri, scoli, spitale. "Cadavrele sunt imprastiate peste tot prin oras", spune Masood-ur Rehman, reprezentant al autoritatilor locale. "90 la suta din victime sunt inca sub daramaturi", adauga acesta. In Muzaffarabad au aterizat ieri si astazi, dupa ce initial refuzasera ajutorarea Pakistanului, mai multe avioane NATO, care au adus sinistratilor mancare, medicamente si corturi. Medicii avertizeaza asupra pericolului izbucnirii unor epidemii de tifos, holera si dizenterie. In ciuda furtunilor puternice care au intrerupt operatiunile de salvare, si care pot produce alunecari de teren, autoritatile pakistaneze si indiene asigura ca reactoarele lor nucleare nu sunt afectate.