"Nici un alt conflict din ultimii 60 de ani nu a ridicat atatea probleme ca razboiul din Irak"

Intr-un raport al Comisiei de Aparare a Camerei Comunelor din Marea Britanie se afirma, fara menajamente, ca nici un alt conflict existent in lume, in ultimii 60 de ani, adica dupa incheierea celei

Intr-un raport al Comisiei de Aparare a Camerei Comunelor din Marea Britanie se afirma, fara menajamente, ca nici un alt conflict existent in lume, in ultimii 60 de ani, adica dupa incheierea celei de-a doua conflagratii mondiale, nu a ridicat atatea probleme ca razboiul din Irak. Desi este elogiat modul in care trupele britanice au reusit sa creeze un climat de colaborare cu populatia locala din zonele unde sunt dislocate, raportul afirma ca este imposibil de trecut cu vederea faptul ca fortele coalitiei, inclusiv cele britanice, nu au fost pregatite pentru misiunea cea mai dificila odata razboiul incheiat, si anume lupta cu insurgentii. "Desi Marea Britanie si SUA s-au pregatit pentru ce avea sa urmeze dupa razboi, mare parte din scenariile analizate au fost gresite", reproduce, in acest sens, BBC declaratiile presedintelui comisiei, Bruce George, care considera ca, inca din primele zile, a fost subestimata insurgenta, ceea ce a costat multe vieti. Raportul comisiei mai noteaza, ca un fenomen ingrijorator, si afluxul continuu de luptatori straini, care ingroasa randurile rezistentei din Irak, problema care ar fi putut fi prevenita prin consolidarea pazei la frontiera, imediat dupa terminarea razboiului. In fine, raportul avertizeaza ca, in ciuda succesului alegerilor din Irak, stabilitatea tarii depinde, in continuare, in mare masura, de prezenta trupelor straine, fiind de asteptat ca acestea sa mai ramana in tara cel putin inca un an. Pe de alta parte, presa britanica releva un fapt despre care nu s-a stiut pana acum. Despre ce este vorba? Cu mai putin de doua saptamani inainte de declansarea (in ziua de 20 martie 2003) a invaziei din Irak, principalul consilier juridic al guvernului, lordul Goldsmith, care detine functia de procuror general, era convins ca razboiul nu avea nici o baza legala, in acest scop fiind necesara o rezolutie speciala a Consiliului de Securitate al ONU. In ultimul moment, el si-a schimbat brusc parerea si, la 17 martie, afirma in fata parlamentului ca nu este necesara o asemenea rezolutie, fiind suficienta cea ambigua adoptata anterior. Aceasta schimbare de atitudine era dezvaluita intr-o scrisoare prin care, in ajunul interventiei militare, fostul consilier juridic adjunct al Foreign Office-ului, Elizabeth Wilmshurst, isi inainta demisia, tocmai pentru ca aprecia ca o asemenea interventie nu este legala. Pasajul referitor la o asemenea inexplicabila modificare de opinie a fost, insa, pana acum, cenzurat, dar mediile de informare britanice au reusit, intre timp, sa intre in posesia textului integral al scrisorii de demisie, inclusiv pasajul incriminat. In scrisoarea sa, d-na Wilmshurst, care, in prezent, face parte din Institutul Regal pentru Afacerile Internationale, sustinea ca razboiul din Irak echivaleaza cu "o crima de agresiune", constiinta nepermitandu-i sa fie de acord cu o interventie militara, fara o rezolutie a Consiliului de Securitate care sa o autorizeze expres. Or, tocmai pentru ca o asemenea rezolutie nu a putut fi adoptata, lordul Goldsmith si-ar fi schimbat opinia. Comentand noile dezvaluiri, purtatorul de cuvant in probleme de politica externa al Partidului Liberal Democrat, Sir Menzies Campbell, a declarat ca "guvernul a cenzurat pasajul in chestiune al scrisorii de demisie nu in interesul public (care ar fi justificat o asemenea masura - n.r.), ci in interesul propriu". Iar ministrul de Externe in "cabinetul-fantoma", Michael Ancram, a cerut guvernului explicatii asupra modificarii de atitudine a lordului Goldsmith. Toate acestea indica faptul ca scandalul legat de interventia militara in Irak ar putea reizbucni cu putere, in perspectiva alegerilor parlamentare anticipate care ar putea avea loc in Marea Britanie in cursul lunii mai. In acest context, trebuie privita si recomandarea sefului diplomatiei britanice, Jack Straw, facuta colegilor sai din guvern, carora le-a cerut sa interpreteze cu mult mai multa circumspectie rapoartele serviciilor informative, pentru a nu trage concluzii eronate, intre altele subliniindu-se ca rapoartele acestor servicii "rareori prezinta imaginea completa a evenimentelor".