Noua conducere a Kargazstanului promite organizarea de alegeri in luna iunie

Kurmanbek Bakiev, unul dintre principalii lideri ai opozitiei a fost desemnat, ieri dimineata, presedinte si prim-ministru interimar, dupa o zi de proteste ce l-au constrans pe seful statului Askar

Kurmanbek Bakiev, unul dintre principalii lideri ai opozitiei a fost desemnat, ieri dimineata, presedinte si prim-ministru interimar, dupa o zi de proteste ce l-au constrans pe seful statului Askar Akaiev sa fuga din tara. Aflat in vizita in Armenia, presedintele rus, Vladimir Putin, a condamnat "maniera ilegala" in care s-a incheiat criza din Kargazstan. Cu toate acestea, el s-a aratat dispus sa coopereze cu noua conducere de la Biskek. Si SUA au luat pozitie. Potrivit purtatorului de cuvant al Departamentului de Stat, Adam Ereli, administratia de la Washington se afla in contact cu alte state, intre care Rusia, pentru a contribui la stabilizarea situatiei din Kargazstan. Ereli a tinut, totusi, sa precizeze ca Washingtonul nu se afla la originea revoltei opozitiei, chiar daca administratia Bush sustine miscarile democratice in lume. Fosta opozitie kargaza a inceput deja sa organizeze puterea de la Biskek si a anuntat convocarea de alegeri in luna iunie, in incercarea de a restabili rapid ordinea publica dupa caderea regimului Askar Akaiev. Parlamentul reunit in fosta sa componenta - Curtea Suprema a anulat joi inregistrarea rezultatelor legislative controversate din februarie-martie -, a fost cel care l-a desemnat pe Bakiev in cele doua functii importante. Joi, regimul Askar Akaiev s-a prabusit in cateva ore, sub presiunea miilor de manifestanti care au luat cu asalt sediul presedintiei si guvernului. Akaiev, in varsta de 60 de ani, aflat la putere din 1990, a disparut de joi dimineata. Potrivit unor informatii neconfirmate, el ar fi parasit tara cu destinatia Kazahstan. Vineri, Akaiev a denuntat "lovitura de stat" din Kargazstan si a dezmintit ca ar fi demisionat din functie, dand asigurari, intr-o declaratie citata de agentia nationala kargaza Kabar, ca sejurul sau in afara tarii nu este decat "temporar". Aceste precizari par insa inutile in conditiile in care presedintele Curtii Constitutionale subliniase inca de ieri dimineata ca nici nu se mai pune problema demisiei lui Akaiev, acesta fiind obligat sa isi asume, la un moment dat, responsabilitatea actelor sale. Noul lider de la Biskek, Kurmanbek Bakiev, in varsta de 55 de ani, fost premier in perioada decembrie 2000 - mai 2002, este seful Miscarii Populare din Kargazstan (centru-stanga), alianta formata recent din mai multe formatiuni politice. El a coordonat, in ultimele zile, toate miscarile opozitiei. Bakiev, desi preocupat de starea de securitate din tara sa, nu si-a anuntat intentia de a proclama starea de urgenta, dar nu a exclus posibilitatea impunerii unei interdictii de circulatie. O astfel de masura ar putea fi luata in speranta ca se va evita repetarea scenelor de cosmar din cursul noptii de joi spre vineri, cand zeci de persoane au profitat de starea generata de haos, devastand magazinele de unde au furat tot ce le-a cazut in mana. Pentru restaurarea rapida a ordinii au fost desemnati si primii ministri. Parlamentul kargaz l-a numit, joi seara, pe fostul sef al serviciilor de securitate si actualul lider al opozitiei, Felix Kulov, sef interimar al fortelor de securitate ale tarii. Conducerea interimara a Ministerului de Interne i-a fost incredintata lui Abdul Surantsiev, fost ministru adjunct de Interne, iar Alymbai Sultanov a fost numit adjunct al acestuia. In plus, Roza Otunbaieva, o alta figura marcata a opozitiei, ar putea exercita functia de ministru de Externe, la propunerea noului sef al statului.
Efectul dominoului in fostul spatiu sovietic
Dupa Georgia si Ucraina, Kargazstanul (sau Kirghizia) este a treia fosta republica sovietica al carei regim autoritar a fost inlaturat de la putere in ultimele 18 luni, in urma unei rascoale populare. Dupa prabusirea defunctei URSS, democratia s-a instaurat mai mult cu numele in vastul mozaic care forma imperiul comunist. Cu exceptia celor trei tari baltice - Letonia, Lituania si Estonia - puternic ancorate in prezent in Europa, libertatile democratice au ramas multa vreme mai mult in stadiul de deziderat. Revolutia trandafirilor, din noiembrie 2003, din Georgia si apoi revolutia portocalie din Ucraina, cu un an mai tarziu, iar acum revolutia lalelelor din mica republica din Asia Centrala (mai putin de cinci milioane de locuitori, la o suprafata de sub 200.000 kmp) vin sa intregeasca imaginea unui joc de domino, ale carui pietre cad una dupa alta, potrivit efectului cu acest nume, nu o data probat in viata internationala. In 1989, acest efect a putut fi constatat in Europa rasariteana, unde fostele regimuri comuniste, instaurate cu ajutorul baionetelor sovietice, s-au prabusit cu o rapiditate care, iata, pare a se reedita, de data aceasta in insasi inima fostei "patrii a socialismului" de odinioara. Revolutia populara din Kargazstan pare a urma un tipar prestabilit, in care unii analisti, in primul rand cei din Rusia, vad mana Washingtonului. Departamentul de Stat american a negat orice amestec in evenimentele din aceasta tara, dar e o realitate ca ambasadorul SUA la Biskek nu si-a ascuns sustinerea acordata opozitiei kargaze, mai mult, intr-o declaratie pentru CNN exprimandu-si satisfactia fata de schimbarile intervenite. America dispune, de altfel, de o baza militara in apropiere de capitala tarii, asa cum si Rusia are o baza proprie, interesele celor doua puteri fata de aceasta zona fiind explicabile. Kargazstanul nu are nici un fel de bogatii, dar detine o pozitie strategica de prim ordin, in apropierea zonelor de titei si gaze din Kazahstan si Uzbekistan, avand de asemenea granita comuna cu Tadjikistanul si China. Este interesant ca elementul care a declansat revolutia lalelelor este acelasi ca si in cazul Georgiei si Ucrainei: fraudarea alegerilor. In regimurile autoritare asemenea acuze sunt, in mai mare sau mai mica masura, indreptatite. Fireasca este, de aceea, intrebarea unde se va face in continuare simtit efectul dominoului. Moldova a fost deocamdata "sarita", desi nu se stie ce se poate intampla si aici. In schimb, la o prima ochire, Belarusul si Turkmenistanul par cele mai susceptibile de a fi teatrul unor rabufniri similare de nemultumire. Presedintele Belarus, Lukasenko, a orchestrat toamna trecuta un referendum de natura a-i permite sa candideze de cate ori pofteste pentru un nou mandat, iar presedintele turkmen Niazov a fost proclamat de parlament presedinte pe viata. Si alte republici sunt insa expuse, ceea ce si explica ingrijorarea care pare a domni la Moscova, fiind semnificativ ca exact in momentul cand la Biskek opozitia lua cu asalt palatul guvernamental, presedintele Putin sosea intr-o vizita de lucru la Erevan, capitala aliatului sau cel mai fidel din zona Caucazului - Armenia. Caucazul si Asia Centrala sunt doi poli de instabilitate si preocuparea Kremlinului fata de framantarile care au loc aici pare pe deplin indreptatita. Pentru ca nu se poate sti daca, in ultima instanta, efectul dominoului policromatic nu s-ar putea generaliza in intreg spatiul ex-sovietic.