În ciuda secetei, creşterea economică nu încetineşte

Sectorul construcţiilor a înregistrat, în al doilea trimestru, un nou record de apreciere, de peste 32% Construcţiile iau locul agriculturii în structura economiei naţionale. În ultimii

Sectorul construcţiilor a înregistrat, în al doilea trimestru, un nou record de apreciere, de peste 32%

Construcţiile iau locul agriculturii în structura economiei naţionale. În ultimii şapte ani, ponderea sectorului agricol în produsul intern brut a scăzut de la 6,2%, în primul semestru din 2001, la 3,4%, în primele şase luni ale anului curent. În schimb, importanţa construcţiilor s-a majorat de la 4,1% la 6,7%.

Sectorul construcţiilor a înregistrat şi în al doilea trimestru un ritm spectaculos de creştere. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în perioada aprilie-iunie 2007, valoarea adăugată din construcţii a crescut cu 32,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

Asta după ce, în primul trimestru, ritmul anual de majorare a fost de 30,7%. Pe de altă parte, sectorul agricol a scăzut, în al doilea trimestru din 2007, cu aproape 115. Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, a subliniat faptul că agricultura este un "caz special" al ţării noastre.

Totuşi, evoluţia nu poate fi rezumată doar la secetă, în ciuda impactului semnificativ. Voineagu a explicat faptul că, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, peste patru milioane de hectare au fost afectate de secetă, din care mai mult de un milion de hectare în proporţie de 100%.

Totuşi, pe fondul secetei, care a cauzat o scădere a producţiei vegetale, producţia animală a urcat cu 4,8% în primul semestru "datorită sacrificărilor forţate, în special la ovine şi bovine în sectorul privat", a mai spus Voineagu. Preşedintele INS a menţionat că acest lucru ar putea fi cauzat, indirect, tot de secetă, deoarece a scăzut cantitatea de furaje disponibilă.

Investiţiile au dat cel mai puternic impuls

În ciuda scăderii agriculturii şi a impozitelor nete pe produs, ambele contribuind la diminuarea ritmului de creştere a produsului intern brut la 5,6% în al doilea trimestru, ritmul de dezvoltare al economiei naţionale se menţine, totuşi, ridicat.

"În pofida dificultăţilor din acest an, provocate în special de secetă, rata de creştere a produsului intern brut se menţine la un nivel ridicat şi chiar superior celor mai multe ţări din Uniunea Europeană", adaugă preşedintele INS.

Totodată, analiştii Raiffeisen Bank subliniază faptul că, dacă ar fi eliminate influenţele agriculturii şi a impozitelor, atunci produsul intern brut ar fi înregistrat un ritm de creştere de 7,8% (8,2% în primul trimestru). Motivul ţine de faptul că ritmul anual de creştere a cererii interne s-a majorat în trimestrul doi până la 15,9%, faţă de 12% în primele trei luni.

Iar principala influenţă a venit din partea investiţiilor (+19,4% în al doilea trimestru). "Aceasta este o evoluţie pozitivă, pentru că investiţiile vor susţine procesul de convergenţă reală din anii următori", adaugă analiştii Raiffeisen Bank.

Pe de altă parte, consumul populaţiei a înregistrat, în perioada aprilie-iunie, un ritm anual de creştere de 10,7%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de semestrul anterior. "Credem că, totuşi, avansul cererii populaţiei nu a încetinit, iar scăderea suspectăm că provine din diminuarea autoconsumului, date care, din păcate, nu sunt disponibile", conchid analiştii Raiffeisen Bank.

Productivitatea, de două ori mai mică decât majorarea salariilor

Eficienţa angajaţilor - productivitatea muncii - din industrie a crescut cu 11,3%, în iulie 2007, faţă de iulie 2006, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În schimb, conform aceleiaşi surse, salariile au crescut în medie, în iulie, cu 23,5% faţă de aceeaşi lună din anul trecut.

Faţă de luna anterioară, productivitatea muncii a scăzut cu 2%, pe fondul unei scăderi a producţiei cu 3,4%. În primele şapte luni ale anului, productivitatea muncii în industrie a urcat cu 11% faţă de intervalul similar din 2006, iar producţia industrială s-a majorat cu 6,3%, a mai comunicat INS.

Analizând datele economiei, statisticienii au constatat că în luna iulie 2007, faţă de luna precedentă, cea mai mare parte din principalii indicatori au înregistrat creşteri, cu excepţia industriei. Cifra de afaceri rezultată din comerţul cu amănuntul a crescut cu 9,2%, afacerile celor ce s-au ocupat cu vânzările de autovehicule s-au majorat cu 2,3%, iar ale prestatorilor de servicii pentru populaţie - cu 7,7%.

Trei sferturi din venituri se cheltuie pentru consum

În structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor populaţiei, comunicată de Institutul Naţional de Statistică, ponderea consumului este de aproape 72%. În primul trimestru din acest an, 14,9% din banii românilor s-au dus pe impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe, 9,7% au reprezentat cheltuieli de producţie, iar pentru investiţii s-au alocat doar 1,2% din resurse - pondere aproape constantă de mai bine de trei ani.

Potrivit INS, configuraţia pe destinaţii a cheltuielilor totale arată că, în continuare, românii cheltuie aproape jumătate din venituri cu mâncarea, băutura şi ţigările (în total, 47,9%), iar pentru întreţinerea locuinţei alocă 18%. În aceeaşi perioadă din 2004, configuraţia cheltuielilor releva o alocare mai mică pentru întreţinere (16,9%), dar mai mare pentru alimente, alcool şi ţigări (în total, 51,9%).