Cea mai mare catastrofă din istoria erei atomice

expuşi radiaţiilor, doi muriseră pe loc. Comisia a stabilit că la originea catastrofei s-a aflat realizarea unui experiment neautorizat, în condiţiile blocării sistemului de avarie a

expuşi radiaţiilor, doi muriseră pe loc. Comisia a stabilit că la originea catastrofei s-a aflat realizarea unui experiment neautorizat, în condiţiile blocării sistemului de avarie a reactorului. S-a dispus evacuarea imediată a celor 45.000 de locuitori ai oraşului Pripiati, din apropierea centralei.

Secretomania politrucilor moscoviţi
La 28 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a analizat situaţia creată şi a dispus, pe lângă măsurile de lichidare a consecinţelor avariei, informarea opiniei publice, cu atât mai mult cu cât staţiile din Suedia semnalaseră deja apariţia norului radioactiv. Tributari secretomaniei, politrucii moscoviţi au trecut sub tăcere nivelul radiaţiilor, care depăşea normele admise. S-a mers până acolo încât, în principalele oraşe din Ucraina, Bielorusia şi Rusia, ţările cele mai afectate, să se organizeze demonstraţii de 1 mai, la care au participat sute de mii de oameni. Cuvântarea lui Gorbaciov despre tragedia de la Cernobîl a fost transmisă abia la 14 mai.

Efectele dezastrului
În primele zile după catastrofă, au murit 31 de persoane. "Lichidatorii", 600.000 de persoane, care au acţionat pentru stingerea incendiilor şi degajarea ruinelor, au fost expuşi unor doze ridicate de radiaţii. Norul radioactiv format în urma exploziei a afectat un teritoriu întins al fostei URSS, precum şi multe state din Europa, inclusiv România. Numărul victimelor continuă să crească, se înregistrează noi cazuri de îmbolnăviri de cancer. Recent, conducătorii statelor CSI au adoptat un apel, în care îşi exprimă hotărârea de a depune toate eforturile pentru reducerea la minimum a consecinţelor avariei de la Cernobîl. Pe fondul comemorării catastrofei se fac auzite voci, potrivit cărora ea ar fi grăbit sfârşitul URSS, evidenţiind incapacitatea unui sistem de a preveni producerea unui accident de asemenea proporţii.

Pericolul nu a trecut
În prezent, îngrijorarea specialiştilor este legată de starea precară a sarcofagului, o construcţie cu înălţimea unui bloc de 25 de etaje, care acoperă 180 de tone de combustibil radioactiv. Specialişti ruşi şi ucraineni au elaborat deja un plan pentru ridicarea celui de-al doilea sarcofag, peste primul, a cărui construcţie va fi încheiată în 2010.

Cum a reflectat presa română explozia
Scânteia, România liberă şi celelalte ziare centrale care apăreau acum 20 de ani au publicat prima ştire despre catastrofă, Comunicatul Consiliului de Miniştri al URSS, abia în 30 aprilie. În comunicat se vorbea despre producerea unei "avarii" la centrala de la Cernobîl, specificându-se că, "în prezent, situaţia s-a stabilizat"! Alte două ştiri, la fel de laconice, au apărut la 1 şi 4 mai. Sub influenţa "marelui frate", obsesia secretului se făcea simţită şi în România. În schimb, în zilele următoare, au apărut scurte comunicate oficiale care anunţau "unele creşteri ale radioactivităţii" în regiunile de nord-est ale ţării şi la Bucureşti, precum şi măsurile adoptate de Comisia de partid şi de stat, instituită ad-hoc, sub conducerea... tovarăşei Elena Ceauşescu.