Chiar si calculata in dolari, autostrada din Croatia ramane sensibil mai ieftina decat cea din Romania

"O data intrati in conturile firmei, banii nu mai sunt publici" - sustine un oficial al companiei americane

"Contractul din Croatia s-a incheiat in 1998, cand exista o rata de schimb foarte diferita, si nu se poate face o conversie dintre valoarea dolarului din 1998 si cea a monedei europene din 2004" - a declarat Drew Slaton, manager pentru relatia cu comunitatile locale in cadrul companiei Bechtel, in replica la articolul din Adevarul potrivit caruia autostrada din Croatia, construita de aceeasi firma, ar fi fost mai ieftina cu 1,3 milioane de euro pe kilometru fata de cea din Romania. Nici socoteala in dolari a ambelor proiecte nu schimba insa lucrurile. Exprimat in moneda americana, pretul unitar al autostrazii din Croatia ajunge la 5 milioane de dolari pe kilometru, iar cel din Romania la aproape 6,6 milioane de dolari. Diferenta de 1,6 milioane de dolari s-ar explica doar printr-o devalorizare a monedei americane cu 32 la suta. Potrivit indicelui preturilor de consum, intre 1998 si 2003, dolarul s-a devalorizat cu doar 10 la suta. Slaton a mai declarat ca solicitarea FMI de realizare a unui audit independent asupra pretului autostrazii Bors-Brasov nu va afecta determinarea societatii de a finaliza soseaua in termenii contractului. "Bechtel nu este foarte afectat de discutiile interne dintre guvern si FMI. Noi suntem o companie de constructii si nu suntem afectati de aspectele politice sau economice interne", a precizat Slaton, continuand: "Noi ne asteptam sa fim platiti ca si firma constructoare si avem incredere ca vom fi platiti pentru munca noastra". Reamintim ca, in memorandumul incheiat pe 7 iulie intre FMI si Guvernul Romaniei, organizatia financiara internationala a cerut un audit independent, pentru a descoperi daca proiectul, finantat de la buget, poate fi sustinut fiscal. in ce priveste banii publici, am solicitat managerului american informatii despre valoarea contractelor incheiate de Bechtel cu societati romanesti. "Datele financiare ale proiectului, cu partenerii nostri, nu vor fi facute publice", a afirmat Drew Slaton, subliniind ca Bechtel nu doreste sa-si tradeze clientii. Deoarece am insistat ca proiectul este finantat din bani publici si este vorba de faptul ca Guvernul Romaniei se indatoreaza la banci pentru finantare, Bogdan Salomia, unul dintre responsabilii pentru relatii publice ai companiei, ne-a raspuns: "Dupa ce banii intra de la Guvern in conturile Bechtel, nu mai sunt publici". Miercuri, in conferinta cu tema "Are sau nu Romania economie de piata functionala?", Onno Simons, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a criticat, voalat, contractul cu Bechtel. Oficialul UE a mentionat nevoia ca autoritatile romane sa ia in considerare o sustenabilitate pe termen mediu a finantelor publice. "Finantarea unor proiecte majore de infrastructura a devenit problematica dupa ce o mare parte dintre aceste proiecte nu mai sunt eligibile pentru finantare pentru cele mai multe dintre sursele oficiale internationale. Concentrand resursele tarii intr-un singur proiect, Romania risca sa piarda oportunitatea de a avea mai multe proiecte cofinantate din fonduri UE", a spus oficialul UE, fara sa precizeze insa la ce proiect se refera.