şuţii de buzunare fentează toate sistemele de supraveghere din hipermarketuri

Zeci de bucureşteni rămân în fiecare lună fără portofele în timp ce se află la cumpărături în hipermarketurile din Capitală. În realitate, numărul acestora este mai mare, dar multe

Zeci de bucureşteni rămân în fiecare lună fără portofele în timp ce se află la cumpărături în hipermarketurile din Capitală.
În realitate, numărul acestora este mai mare, dar multe dintre victime preferă să declare că şi-au pierdut actele, pentru că în această situaţie procedura de redobândire a acestora este mai simplă. Ingeniozitatea şuţilor reuşeşte să înşele cele mai tari sisteme de pază şi supraveghere. Organizaţi în echipe de două-trei persoane, hoţii de buzunare îşi aleg "clienţii", în special după marfa pe care aceştia o au în coşuri. "În general, hoţii profită de neatenţia victimelor. Când se află în magazin, omul este atent mai mult la cumpărăturile pe care le face, decât la bani. La portofel se uită abia când ajunge la casă şi trebuie să plătească", explică subinspectorul Bogdan ţâcneanu, şeful Serviciului Flagrant din cadrul Secţiei 7 de Poliţie.
În echipele de trei, unul dintre hoţi stă afară din magazin pentru a-i alerta pe cei dinăuntru dacă apare poliţia. De obicei, ceilalţi doi se aşază la rând cu victima, dar la ceva distanţă unul de altul. Unul dintre aceştia are atât rol de supraveghere, cât şi de a distrage atenţia celorlalţi oameni dacă se "zgârie fraierul". Această manevră de urgenţă oferă posibilitatea celui care fură să dispară înainte ca cineva să îi fi reţinut figura.
Hoţii profesionişti sunt foarte bine îmbrăcaţi, tocmai pentru a crea impresia unor oameni serioşi, fără astfel de preocupări. Din acelaşi motiv, nu de puţine ori, persoana care fură este o femeie. Numărul furturilor din buzunare creşte în perioada sărbătorilor şi scade pe timpul verii.
"Pentru a preveni furturile din buzunare organizăm periodic acţiuni de prevenire. Avem o colaborare foarte bună cu firmele de pază a magazinelor. Ei ne arată persoanele care li se par dubioase şi noi le identificăm. La rândul nostru le trimitem semnalmentele celor pe care îi avem în evidenţă şi pe care îi bănuim că acţionează înntr-o anumită zonă. Din păcate, reacţia opiniei publice este slabă. Mulţi oameni preferă să spună că nu au văzut nimic din cauza legislaţie greoaie. Poate că aici ar trebui să se schimbe ceva în sensul uşurării procedurii de audiere a martorilor", ne-a declarat subinspectorul Bogdan ţâcneanu.

Angajaţii hipermarketurilor fură cot la cot cu clienţii
Conform statisticii poliţiei, cele mai dese furturi sunt cele din magazine. Aici se fură aproape orice, de la gumă de mestecat până la carne şi detergenţi. Unii dintre angajaţi schimbă produsele din cutii sau chiar codul de bare. Reprezentanţii uneia dintre cele mai importante reţele de hipermarketuri din România ne-a precizat că "furtul din magazine (de către angajaţi sau clienţi) reprezintă o pondere importantă din totalul de pierderi din magazin". În general, clienţii surprinşi în timp ce consumă produse din rafturi sunt îndrumaţi să-l plătească. În caz contrar, cei prinşi sunt daţi pe mâna poliţiei de către agenţii de pază. În cazul angajaţilor prinşi la furat are loc, în primul rând, o anchetă internă. Dacă persoana respectivă se dovedeşte a fi vinovată, se iau măsurile legale în vederea concedierii.