La box cu România

Facem show, circ şi băşcălie pentru că asta cere poporul Când o televiziune imaginează un "meci de box" pentru a atrage atenţia asupra confruntării electorale vizând primăria celui

Facem show, circ şi băşcălie pentru că asta cere poporul

Când o televiziune imaginează un "meci de box" pentru a atrage atenţia asupra confruntării electorale vizând primăria celui mai mare oraş al României, atunci înseamnă că avem o problemă. O au cei care lansează mesajul politic, o au cei care-l găzduiesc şi îl retransmit către public. O avem noi, societatea. Să recunoaştem că "ringul" de la Realitatea TV s-a dovedit, până la urmă, mai seducător decât alte emisiuni electorale. Dacă discutăm strict în termenşi de rating, de succes de public, unii ar spune că "ringul electoral" s-a dovedit o găselniţă.

Dar, oare, chiar aşa să fie? Nu cumva forma, montarea, luminile, scenografia au avut tocmai rolul de a acoperi fondul? Nu cumva suntem nepregătiţi pentru o dezbatere reală, de idei, de proiecte şi de convingeri, dar ne dovedim uşor de sensibilizat cu câteva lumini şi cu o doză de spectacol ieftin? În ce priveşte comportamentul democratic şi electoral, părem la fel de uşor de sedus precum băştinaşii care se dădeau în vânt după colierele de sticlă colorată ale conchistadorilor.

Dacă ideea "ringului" a fost gândită de editori şi acceptată de candidaţi şi de consilierii lor, atunci ar trebui să ne gândim serios la faptul că lumea noastră politică chiar crede cu toată sinceritatea că aşa trebuie să meargă campania: precum un bâlci ambulant. Este posibil ca ei să creadă că scenografia maschează cel mai bine lipsa de idei. Parcă nicicând mesajele electorale nu s-au dovedit atât de şterse precum în această campanie, iar ideile nu au fost atât de puţine. Toate acestea se pot acoperi eficient cu fardul şi sclipiciul telenovelei, la fel de bine cum dialogul dintre candidat şi alegători poate fi înlocuit printr-o sesiune groasă de pomeni electorale.

Şi asta încă n-ar fi totul! Organizarea unui "meci de box" poate arăta şi care sunt limitele de gândire şi de responsabilitate ale celor care organizează dezbaterea publică televizată în timpul campaniei. Facem show, circ şi băşcălie pentru că asta cere poporul. Şi asta îi dăm. Vrea miştouri, poftim miştouri! Vrea sânge pe ecran - ia de aici! În materie de populism, jurnaliştii ajung să dovedească resurse cu mult mai bogate decât politicienii. Nu ştim cât rating aduce populismul de presă. Ştim însă cât rău poate face societăţii.