Un batran mot la New York in suita lui Ion Iliescu

Teodor Sandor are 66 de ani si este un profesor de istorie pensionar in satul transilvanean Floresti. Asta-vara i-a scris presedintelui Ion Iliescu, rugandu-l sa-i duca in Canada doua carti scrise de

Teodor Sandor are 66 de ani si este un profesor de istorie pensionar in satul transilvanean Floresti. Asta-vara i-a scris presedintelui Ion Iliescu, rugandu-l sa-i duca in Canada doua carti scrise de el - una despre rezistenta romaneasca din Muntii Apuseni si alta despre sarbatorile anuale de pe Muntele Gaina. "I-am scris o scrisoare prin care ii ofeream cu cuvinte alese doua carti ale mele, ultimele aparute, si aratam faptul ca stiam de sarbatoarea care se pregateste la Montreal din corespondenta pe care o am cu o doamna profesoara, Liliana Anghel Mester. Ea mi-a spus ca ma asteapta sa merg si eu. I-am spus domnului presedinte ca m-as duce cu cea mai mare placere, dar sunt batran si n-am nici bani si l-am rugat atunci pe presedinte sa-mi duca dansul cartile", povesteste omul despre aceasta scrisoare, care l-a trimis in cea mai uimitoare aventura a vietii sale. Intocmai ca in filme, intr-o buna zi, in sat a venit un om de la Bucuresti care il cauta: "Uitasem de scrisoare. Intr-o zi, primesc un telefon de la postul de politie ca vrea cineva sa-mi vorbeasca. Tocmai plecam la o inmormantare. Atunci am zis ca daca vine repede, bine, daca nu, eu plec. In sfarsit, a venit repede. Era vorba despre un colonel de la Bucuresti care raspunde de demnitari si care a primit misiunea sa vina sa ma cunoasca". Ce i-a spus acesta l-a lasat pe Sandor fara aer cateva secunde: urma sa fie inclus in delegatia care pleca in turneul Canada-Statele Unite, ca invitat special al presedintelui Romaniei. "Domnule colonel, sper ca nu glumesti cu mine!". "Domnule profesor, eu sunt in misiune. N-am venit aici sa glumesc". Doua saptamani mai tarziu, profesorul pensionar venea la Bucuresti pentru formalitati, primind inapoi si scrisoarea norocoasa. "Sunt un martor viu si pot sa dovedesc oricui cu ceea ce am eu scris de domnul presedinte ca Ion Iliescu citeste scrisorile oamenilor: "Simona (Miculescu - n.n.), subliniat cu rosu, il includem in delegatia pentru Canada". Si erau subliniate pasajele care il interesau". Pentru familia Sandor, scrisoarea este acum un tezaur, dovada in care a crezut in cele din urma si sotia profesorului. Pana si cei de la Consulatul american din Bucuresti au fost uimiti. "M-au intrebat daca-l cunosc personal sau sunt ruda cu Ion Iliescu si le-am spus ca nu, dar este presedintele nostru, al tuturor romanilor. Apoi m-au intrebat daca am scris ceva despre el si le-am raspuns ca nu, dupa care s-au interesat daca voi scrie ceva despre el si le-am spus ca asta nu stiu, ca deocamdata raman la statutul pe care-l am", istoriseste Teodor Sandor felul in care a decurs interviul pentru acordarea vizei americane. In cele din urma, l-a cunoscut personal si pe Ion Iliescu. In aeroport, inainte de plecarea spre Canada, seful de protocol al Administratiei prezidentiale a dat mana cu el si l-a prezentat sefului statului, ambii spunand ca au fost impresionati de scrisoarea de suflet a profesorului. Montrealul si Chicago l-au uimit pe clujean, aflat la prima sa iesire din tara. El spunea ca este uimitor ceea ce vede si ca abia asteapta sa se intoarca acasa, sa le povesteasca nepotilor. Ieri, intreaga delegatie a sosit la New York, prilej bun pentru Teodor Sandor sa treaca pragul sediului ONU, dar si sa ajunga in cele mai celebre locuri din lume, printre zgarie-norii din Manhattan.