În bătălia pentru fondurile europene, scopul nu contează

Studiile de impact lipsesc, accesul la banii comunitari e dificil Pe hârtie, România este capabilă să absoarbă cu uşurinţă fondurile comunitare alocate. În realitate, problema este

Studiile de impact lipsesc, accesul la banii comunitari e dificil

Pe hârtie, România este capabilă să absoarbă cu uşurinţă fondurile comunitare alocate. În realitate, problema este calitatea şi utilitatea proiectelor aprobate.

Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) estimează că valoarea netă a finanţărilor europene atrase anul acesta va depăşi 1,5 miliarde de euro. Până la jumătatea lunii august, au fost lansate 85% din proiectele care primesc finanţare comunitară, restul urmând să fie lansate până la finalul acestui an.

Rămân însă de rezolvat numeroase alte chestiuni pentru că banii nu au ajuns încă la destinatari. Dar, mai grav, mulţi dintre destinatari au luat-o înaintea celor mai îndreptăţiţi să îi primească cu prioritate. Cel puţin din perspectiva echilibrării dezvoltării regionale şi a problemelor de mediu.

Goana după bani ieftini

"În realitate sunt mai puţini bani decât ar fi necesari pentru proiectele înaintate. De exemplu, trei proiecte mari pentru infrastructură aprobate înghit 50% din alocarea totală până în 2013", afirmă Dragoş Pâslaru, şeful firmei GEA Consulting.

Dar cea mai mare dificultate pentru ca fondurile europene să îşi arate utilitatea este puzderia de solicitări făcute doar pentru că aceşti bani există. Pentru mulţi agenţi economici sau pentru comunităţi locale prioritar este că trebuie să profite de oportunitatea accesării unor finanţări ieftine.

"Asta şi pentru că numeroase proiecte au fost iniţiate, fără ca ele să aibă la bază vreo strategie de dezvoltare. Despre studii de impact nici nu mai poate fi vorba", adaugă specialistul.

Alocări la normă, selecţii după ureche

Din punctul său de vedere, slaba calitate a proiectelor înaintate spre finanţare generează mari probleme de administrare şi prelungeşte foarte mult, până la minimum şase luni, termenele de evaluare. "Mulţimea de proiecte înaintate spre evaluare în vederea finanţării blochează practic implementarea, fără a mai lua în discuţie dacă sunt necesare sau nu. O altă anomalie este că selecţia proiectelor nu se face pe baza impactului proiectului, ci pe domeniul de activitate al solicitantului", menţionează Pâslaru.

Conform datelor MEF, în ultimii doi ani au fost depuse 3.200 de proiecte, dintre care 205 au fost aprobate, iar 65 sunt în faza de contractare. Cele mai multe cereri au fost depuse de întreprinderile mici şi mijlocii, însă proiectele de mediu au cea mai mare valoare. Suma totală alocată României pentru acest an se ridică la 2,8 miliarde de euro, iar contribuţia statului la bugetul UE va fi de 1,3 miliarde de euro.