"Mai putini bani la stat, mai multi bani pentru angajatori"

Aceasta este, practic, esenta mesajului guvernamental, lansat saptamana trecuta, cu privire la reducerea CAS-ului. Fara a ne pronunta asupra posibilitatilor efective de implementare a acestei

Aceasta este, practic, esenta mesajului guvernamental, lansat saptamana trecuta, cu privire la reducerea CAS-ului. Fara a ne pronunta asupra posibilitatilor efective de implementare a acestei initiative, este de observat ca ea a fost anuntata de Marian Sarbu, "parintele" Codului Muncii. Acest lucru ne duce cu gandul la faptul ca masura este complementara discutatului Cod, altfel nu se explica asumarea ei de catre Sarbu. In fond, reducerea contributiilor la asigurarile de sanatate tine de Ministerul Finantelor, acolo unde se fac calculele fiscale. Rationamentul acesta pare sa fie confirmat de motivul pe care ministrul Sarbu il ofera: "costurile fortei de munca sunt foarte ridicate". In acest context, "mutarea" ministrului vizeaza un public tinta clar definit: patronatele, cu care deseori nu a fost pe aceeasi lungime de unda. Din aceasta perspectiva, masura apare ca o posibila reactie la plangerile privind fiscalitatea excesiva, formulate in repetate randuri de angajatori. In plus, sa nu uitam ca valurile starnite de prevederile Codului Muncii nu s-au limpezit, ele fiind constant tulburate de luari de pozitie ale reprezentantilor organizatiilor patronale. Sa fie oare acesta semnalul prin care Marian Sarbu anunta ca ia in serios rolul de ministru pentru relatia cu partenerii sociali? Asa s-ar parea, de vreme ce demersul impaca si "capra" si "varza" dialogului social, lucru pe care ministrul nu a ezitat sa-l sublinieze: patronii dau bani mai putini, iar angajatii vor fi motivati sa munceasca, astfel ca banii se vor redirectiona, de la stat spre ei. Daca se va reusi in colaborare cu Ministerul Finantelor adoptarea acestui proiect, Marian Sarbu isi poate trece in palmares prima victorie personala, de la instalarea in noua functie, in dialogul cu partenerii sociali. Principalul dusman al ministrului este timpul, binecunoscuta incetineala legislativa specifica Romaniei. Totul depinde de ritmul pe care ministrul Sarbu va reusi sa-l impuna.