Prea multi bani europeni pentru Romania?

La una dintre videoconferintele saptamanale cu prefectii, premierul Adrian Nastase s-a aratat nemultumit de ritmul in care fondurile europene de dezvoltare rurala sunt cheltuite. Concret, Romania ar

La una dintre videoconferintele saptamanale cu prefectii, premierul Adrian Nastase s-a aratat nemultumit de ritmul in care fondurile europene de dezvoltare rurala sunt cheltuite. Concret, Romania ar trebui sa cheltuiasca, in acest an, 150 de milioane euro pana la data de 31 decembrie, pe proiecte de constructie de drumuri comunale, de canalizare in mediul rural, de alimentare cu apa. Sumele in cauza sunt granturi, adica nu trebuie returnate. In schimb, trebuie musai cheltuite. Altfel, bani se intorc de unde au plecat, adica la bugetul Uniunii Europene. Spre deosebire de alti ani, cand autoritatile locale nu puteau in ruptul capului sa propuna proiecte viabile pentru accesarea importantelor fonduri europene, acum acestea sunt cu duiumul. Sute de proiecte au ramas pe dinafara din lipsa fondurilor. Consiliile locale de la comune si sate, primarii care s-au miscat mai repede odata cu infiintarea Agentiei SAPARD Romania si au ajuns pe lista proiectelor eligibile s-au putut considera norocosi. Multe din proiecte s-ar putea insa sa ramana in aer, pentru ca platile se deruleaza greu. Teoretic, nu mai greu decat spun normele comunitare. Potrivit acestora, termenul dintre momentul incheierii contractului si cel al platii lucrarilor din banii europeni poate fi de 90 de zile. Acum, este in medie de 55 de zile. Criza de timp persista insa, intrucat cei 150 de milioane de euro reprezinta sume aferente anului...2000. Se poate spune ca UE a dat dovada de clementa fata de Romania sau, mai bine spus, fata de politica damboviteana. Agentia SAPARD, cea care gestioneaza fondurile de sprijin preaderare pentru sectorul agricol, s-a nascut in chinuri. Mai intai, a fost vorba de polemica stupida intre pedisti si taranisti. S-a pierdut un an doar pentru ca coalitia vedea Agentia ca pe o vaca de muls, MAE (Petre Roman) si Ministerul Agriculturii (Ioan Muresan) disputand aprig "paternitatea" fondurilor de sprijin preaderare. Pe timpul actualei guvernari, gasirea unui sediu pentru agentie de catre Serban Mihailescu a fost considerata drept o insemnata victorie. Anuntarea pachetului financiar pentru Romania si Bulgaria aferent perioadei 2007-2009, oferta considerata generoasa si realista atat de catre oficialitatile de la Bruxelles, cat si de premierul Adrian Nastase, arunca autoritatile noastre in mijlocul unui paradox. Dupa ce Romania si romanii s-au chinuit 14 ani de zile sa obtina finantari cu taraita, in conditii impovaratoare, in doar 3 ani se vor pravali peste tara 6 miliarde de euro nerambursabili, si alte angajamente de ordinul sutelor de milioane. Pentru a realiza ordinul de marime al sumelor comunitare alocate Romaniei, amintim doar, spre comparatie, ca valoarea totala postrevolutionara a investitiilor straine abia depaseste 10 miliarde de dolari. Numai pentru dezvoltare rurala, fondurile se vor situa in jurul a 750 de milioane de euro anual, incepand din 2007 pana in 2009. Banii urmeaza sa fie utilizati exact in aceleasi tipuri de proiecte derulate in prezent: constructii si modernizari de drumuri comunale, alimentare cu apa, canalizari. Tot Agentia SAPARD de la Bucuresti si birourile regionale se vor ocupa cu mecanismul implementarii proiectelor. Singura deosebire este ca, de aceasta data, fondurile ce trebuie cheltuite anual sunt de peste 4 ori mai mari. Inainte sa fie un motiv de bucurie, generozitatea contribuabililor din Uniunea Europeana trebuie sa constituie unul de mare neliniste pentru guvernantii nostri. Au, in acest moment, institutiile romanesti capacitatea administrativa de a cheltui atata banet? Sunt primarii din Romania capabili sa produca proiecte conforme cu normele europene in domeniu, deloc facile? Are Romania suficienti functionari publici competenti si platiti cum se cuvine pentru a pune pe roate mecanismul prin care sa se cheltuiasca cu folos aceste sume imense doar pentru dezvoltare rurala sa nu mai vorbim de restul? La toate aceste intrebari raspunsul este, in prezent, negativ. Ar fi absolut de neiertat ca Romania sa nu poata sa profite de sansa istorica ce i se ofera de a se moderniza. Autoritatile de la Bucuresti, atat actuale, cat si cele care vor rezulta dupa alegeri, au o imensa responsabilitate, aceea ca nici macar un eurocent sa nu se intoarca la bugetul comunitar. Desi anul 2007 pare departe, suntem intr-o extraordinara criza de timp. Daca institutiile necesare derularii fondurilor europene nu sunt rapid puse la punct, daca programele si conditiile de finantare nu vor fi intens mediatizate, daca functionarii nu vor fi suficient de numerosi si mai ales, de calificati, startul Romaniei ca membru al Uniunii Europene va fi lipsit de glorie. Si "suma de avantaje nete" pentru cetateni, de care vorbea premierul, nu se va face simtita.