8 morti si peste 100 de raniti intr-un atentat cu masina-capcana asupra Ambasadei Australiei la Jakarta

Actul terorist poarta semnatura gruparii islamiste Jamaa Islamya

Cel putin opt persoane au fost ucise si peste o suta ranite ieri dimineata, intr-un atentat cu masina-capcana asupra Ambasadei Australiei la Jakarta. Personalul ambasadei vizate a scapat nevatamat, deflagratia distrugand doar portile si fatada cladirii. Explozia a fost extrem de puternica, a carbonizat mai multe autoturisme din apropiere si a avariat grav cateva cladiri invecinate. Printre acestea, Ambasada Greciei, trei diplomati eleni fiind usor raniti. Politia indoneziana nu a putut stabili, in primele ore, identitatea victimelor, insa este de presupus ca majoritatea erau indonezieni. Garzile ambasadei australiene si trecatorii care se nimerisera in apropierea cladirii vizate au fost ucisi pe loc. Atentatul nu a fost revendicat inca, dar autoritatile de la Jakarta au anuntat ca el poarta semnatura organizatiei islamiste Jamaa Islamya, responsabila pentru cele mai mari acte teroriste produse in Indonezia in ultimii ani: Bali (octombrie 2002, soldat cu 202 victime, cele mai multe de nationalitate australiana) si atacul cu masina-capcana asupra hotelului Marriott din Jakarta din august 2003, soldat cu 12 morti. Despre Jamaa Islamya se stie ca a devenit, practic, filiala retelei Al Qaida in regiune. Vestea deflagratiei de la Ambasada Australiei nu i-a luat prin surprindere nici pe oficialii acestei tari, nici pe serviciile secrete indoneziene, care se asteptau la acte teroriste in urmatoarele zile. Ambasadele occidentale din Jakarta se aflau deja in stare de alerta, fiindca primisera deja informatii referitoare la un plan de atac in capitala Indoneziei. Australia, unul dintre cei mai fideli aliati ai Statelor Unite in Irak, era de mult vizata. Guvernul de la Canberra recomandase recent cetatenilor australieni sa evite calatoriile in Indonezia. Australia se afla, in aceasta perioada, in situatia Spaniei dinainte de 11 martie 2004: se apropie alegerile legislative (programate pentru 9 octombrie), iar clasa politica este divizata in privinta campaniei din Irak: in timp ce partidele de la putere doresc ramanerea in coalitia condusa de Statele Unite, opozitia se pronunta pentru o retragere grabnica din zona de conflict.