Noua arhitectura romaneasca, sufocata de kitsch-uri

"Vreau o vila cu aspect exterior mediteranean, la care sa adaptezi un turn medieval si un interior high-tech"

Ca in Romania se construieste mult si prost nu mai e o noutate pentru nimeni. A spus-o chiar primarul Traian Basescu la Targul de vile. Sub pretextul modernismului si al pretentiilor excentrice pe care le au clientii miliardari, arhitectii romani au reusit sa promoveze stilul haotic si lipsa de coerenta in domeniul pe care il reprezinta. Asa au aparut casele interminabile cu turnulete, vilele la hectar strajuite de garduri betonate tip puscarie, constructii hidoase care sunt nu rareori abandonate si lasate in paragina. Si asta numai pentru ca proprietarul priveste casa nu ca pe o cladire functionala, ci ca pe o investitie. Privita chiar si din aceasta perspectiva, pana si casa romaneasca ajunge la faliment. "Exista o lipsa de sens globala, o inexistenta a unor principii ordonatoare", spune arhitectul Alina Radu. "Constructia nu mai este privita ca o corespondenta cu mediul inconjurator. Se ignora adesea ideea de habitat, de spatiu care mediaza intre om si natura. Exista si in constructii o lege proprie a naturii, a organizarii firesti, care se supune ideii de ordine". Toate acestea se datoreaza in primul rand lipsei de educatie si de informatie a publicului. Un argument in acest sens ar putea fi cererea penibila a unui doritor de casa noua care a formulat comanda catre arhitect cam asa: "Doresc sa comand o vila cu aspect exterior mediteranean, la care te rog adapteaza un turn medieval si un interior high-tech". Pretentia vulgara si superficiala nu numai ca se limiteaza la aspectul exterior al cladirii, dar probabil poate fi etichetata de un psiholog cu un sindrom al frustrarilor amestecate. "Scenografia opulenta, prin care beneficiarul isi dezvaluie refulari mascate, il poate eticheta pe acesta ca fiind un Ceausescu in miniatura, care isi doreste cu orice chip o Casa a poporului in curte". Totusi, care ar trebui sa fie principiile pentru construirea unei case decente? "In primul rand exista anumite caracteristici de baza, stravechi, care tin de arta de a construi. Numarul de aur sau traseele regulatoare, de pilda. Exista tendinte moderne care se dovedesc extrem de viabile si carora lumea stiintifica le acorda un interes crescand. Ar fi de mentionat aici radionica, bioconstructiile, teorii stiintifice contemporane referitoare la forme si undele de forme. Toate acestea nici macar nu sunt amintite in scoala de arhitectura romaneasca".
In vechime, mesterul care incepea o casa se impartasea si postea inainte. Avea o constiinta a sacrului, astfel ca in mintea lui intreaga creatie avea un sens. De aici si proverbul "omul sfinteste locul". Astazi, acest sens este uitat, "nesocotind, de fapt, ca o casa este un invelis al nostru, care ne reprezinta, asa cum ne reprezinta haina pe care o purtam zi de zi". "Uitam de multe ori ca trebuie sa construim biologic sau, daca vreti, ecologic. De multe ori, atunci cand proiecteaza o cladire, arhitectul este pus sa bifeze subpuncte stereotipe in vederea obtinerii unui banal aviz de mediu". Exista interese economice care promoveaza materiale si solutii constructive foarte scumpe si de o calitate indoielnica. "Romanii nu stiu ca exista materiale de constructii ecologice si anumite tehnologii in domeniul bioconstructiilor. Nici macar traditia arhaica, populara nu mai este promovata. Nu mai exista, spre exemplu, o armonie cu anumite ritmuri ale naturii. Batranii spuneau ca s-ar putea evita numeroase probleme la constructie si finisaj, daca s-ar tine cont de fazele Lunii sau daca lemnul folosit ar fi taiat la momentul potrivit. Cine are nevoie de confirmari sa mearga la Muzeul Satului, sa vada case taranesti, vechi de sute de ani si care au lemnul netratat chimic". Pe de alta parte, este de inteles nevoia de schimbare, faptul ca oamenii prefera de cele mai multe ori siguranta pe care le-o inspira lucrurile cu care s-au obisnuit. Publicul nu are nevoie insa decat de o educatie minima in domeniul constructiilor.