Cine va fi amprentat în Italia şi cine nu?

Cetăţenii români care nu locuiesc în tabere de ţigani sau cei aflaţi în concediu în Peninsulă nu sunt vizaţi Cei vizaţi direct sunt toţi ţiganii din principalele tabere, autorizate

Cetăţenii români care nu locuiesc în tabere de ţigani sau cei aflaţi în concediu în Peninsulă nu sunt vizaţi

Cei vizaţi direct sunt toţi ţiganii din principalele tabere, autorizate sau nu, de pe teritoriul Italiei, în particular cei din Campania, Lombardia şi din aria urbană a Romei.

"Dispoziţii urgente de protecţie civilă pentru înfruntarea stării de necesitate determinată de taberele de nomazi din teritoriu". În acest mod începe ordonanţa de urgenţă emisă de prim-ministrul Italiei, Silvio Berlusconi, în data de 30 mai 2008.

Normativa vizează inclusiv persoanele care se află în tabere şi care nu sunt în evidenţa serviciilor sociale. Ordonanţa de urgenţă a fost emisă pe fondul tensiunilor sociale declanşate de câteva incidente în care ţiganii au fost principalii actori.

Incidentele, a căror importanţă a fost exagerată extrem din raţiuni electorale, au dus populaţia în pragul isteriei, ajungându-se la reacţii discriminatorii la adresa românilor.

Pentru redobândirea controlului asupra situaţiei, Guvernul Berlusconi, prin intermediul ministrului de interne Roberto Maroni, a decis luarea acestei măsuri de amprentare şi de îndosariere a ţiganilor. Acţiunea a fost contestată din fază incipientă atât de o parte a politicii italiene, cât şi de UE.

Restul românilor nu sunt vizaţi

Deşi acţiunea de amprentare în sine are puternice implicaţii sociale, ea nu priveşte restul cetăţenilor români din Peninsulă. Majoritatea comunităţii românşti, compusă din circa 1.100.000 de persoane, nu intră sub incidenţa acestei ordonanţe, astfel încât nu există motive reale de îngrijorare sau de întrerupere a cursului normal al vieţii.

Cetăţenii români care nu locuiesc în taberele de ţigani, turiştii, oamenii de afaceri aflaţi pe sau în tranzit pe teritoriul italian nu intră sub incidenţa acestei legi. Singurul efect colateral neprevăzut iniţial constă în faptul că, începând cu anul 2010, pe cărţile de identitate tradiţionale va fi prezentă amprenta indexului mâinii drepte a fiecărui cetăţean italian.

Totuşi, nici această decizie nu reprezintă o măsură inedită, ea fiind în realitate doar punerea în practică a unei prevederi existente din 1994, odată cu punerea în circulaţie a prezentului model de carte de identitate italiană, care era şi este în continuare dotat cu un spaţiu special pentru amprentă.

Este necesar să menţionăm faptul că înainte de 2007, pentru obţinerea unui permis de şedere pe teritoriul Italiei toţi cetăţenii străini, inclusiv românii, erau amprentaţi şi îndosariaţi.

Cristian David: "Aşteptăm verdictul Uniunii Europene"

Aflat în vizită oficială la Roma, ministrul de interne român, Cristian David, a afirmat în legătură cu procesul de amprentare: "Aşteptăm verdictul UE pentru a vedea în ce măsură amprentarea şi decretul siguranţei publice respectă dreptul cetăţenilor comunitari, cum sunt românii.

În al doilea rând ne întrebăm care este finalitatea amprentării, pentru că, dacă este menită să rezolve problema taberelor ilegale, Guvernul României este deschis să colaboreze. Însă, până nu avem răspunsul de la UE nu putem să ne pronunţăm."

La conferinţa unde David a făcut această afirmaţie era aşteptat şi omologul său italian, Roberto Maroni. Acesta nu s-a prezentat, însă a declarat pentru presă că propune acordarea cetăţeniei italiene tuturor copiilor rromi orfani din taberele care fac obiectul prezentei amprentări.

Temeiul legal, sub semnul întrebării

Iniţiativa ministrului italian de interne, Roberto Maroni, de prelevare a amprentelor cetăţenilor de etnie rromă, a suscitat încă de la început controverse, pentru că încalcă normele comunitare referitoare la discriminare, după cum a stipulat Parlamentul European într‑un document oficial.

"Ordonanţa privind recensământul taberelor de nomazi" a trecut de camera inferioară a parlamentului italian, urmând să fie adoptată şi de Senat. Însă, după cum a arătat şi liderul opoziţiei, Walter Veltroni, ea nu îşi mai are temeiul legal, din moment ce a fost aprobat un amendament care stipulează că, începând cu 2010, toţi cetăţenii italieni vor fi amprentaţi pentru noile cărţi de identitate.

Cum se realizează amprentarea

Capitala italiană este primul oraş în care vor pune în practică recensământul şi amprentarea ţiganilor din tabere. Demararea acţiunii este prevăzută pentru începutul săptămânii următoare. 10.000 de ţigani, adulţi şi copii vor fi supuşi acestei măsuri.

Operatorii Crucii Roşii sunt cei care vor pune în practică recensământul şi vor fi în număr de 100. Ei vor acţiona în grupuri mici, însoţiţi de poliţişti în civil şi al căror singur rol este de a supraveghea buna desfăşurare a procesului. Deşi recensământului i se dă o formă umană şi civilizată, el nu este nici pe departe opţional. Cei care refuză să treacă prin această procedură vor fi preluaţi de către forţele de ordine.

Operatorii Crucii Roşii vor fi dotaţi cu aparatura necesară atât înregistrării datelor personale, cât şi desfăşurării unui colocviu individual. Datele preluate vor fi: numele, prenumele, naţionalitatea, istoricul medical, familia, experienţa profesională.

Rezultatul imediat cel mai important al amprentării este eliberarea cărţii de sănătate în baza căreia se poate solicita asistenţă medicală gratuită în spitalele publice. De asemenea, un alt efect urmărit este monitorizarea situaţiei vaccinurilor la copii şi pre-înscrierea acestora pentru anul şcolar următor.

Citiţi în ziarul de luni:

Un interviu despre situaţia din Italia şi despre condiţia rromilor în Europa, realizat de Ovidiu Nahoi cu Viktoria Mohacsi, europarlamentar ungar de origine rromă.