Azi, alegeri legislative in Irak - ultima etapa a tranzitiei politice

Azi au loc alegeri legislative in Irak, considerate decisive pentru perioada post-Saddam. Este pentru a treia oara in acest an cand irakienii sunt chemati la urne dupa scrutinul general de la 30

Azi au loc alegeri legislative in Irak, considerate decisive pentru perioada post-Saddam. Este pentru a treia oara in acest an cand irakienii sunt chemati la urne dupa scrutinul general de la 30 ianuarie si referendumul asupra Constitutiei de la 15 octombrie. In conditiile unor violente ce se acutizeaza, se mizeaza totusi pe prezenta masiva la vot a siitilor si kurzilor si mai putin pe cea a sunnitilor. Pe liste sunt inscrisi 15.544.428 de alegatori, din care aproape o patrime (4.000.000) numai la Bagdad. Vor fi 18 circumscriptii electorale, reprezentand impartirea administrativ-teritoriala a tarii, iar numarul deputatilor este de 275. Dintre ei, 230 vor fi alesi de cele 18 circumscriptii, alti 45 vor reprezenta partidele ce nu au obtinut rezultatele la nivelul provinciilor, dar vor avea succes pe plan national. Pe liste s-au inscris peste 228 "entitati politice" si 21 de aliante, care au peste 7.000 de candidati. De semnalat ca toate cele cinci mari blocuri care s-au format au in vedere criterii confesionale sau etnice. In ce-i priveste, sunnitii, care au boicotat scrutinele precedente, participa acum reuniti in jurul principalei lor formatiuni politice - Partidul Islamic Irakian. 17 miscari siite sunt reunite in lista Aliantei Irakiene Unificate, ce include atat partidul Dawa, al premierului Irahim Jaafari, cat si gruparea radicala a imamului Moqtada Sadr. La randul lor, kurzii au in prim-plan o alianta care reprezinta principalele lor doua mari partide. Nu lipsesc minoritatile crestina si, respectiv, turcomana, cat si islamistii kurzi. Pe liste exista si independenti. Unii observatori semnaleaza ca se inregistreaza nemultumiri ale kurzilor, legate de relatiile apropiate dintre alianta lor si cea a siitilor religiosi. Dincolo de datele tehnice, e limpede ca numarul foarte mare al partidelor si gruparilor politice ar putea duce la o faramitare a scenei politice irakiene si, implicit, la o criza politica majora. Or, acest lucru este contrar obiectivului alegerilor - de remodelare a peisajului politic irakian. Dupa alegeri, guvernul desemnat va avea mandat de patru ani, ca si parlamentarii. Ramane insa de rezolvat marea problema - violenta, ce se acutizeaza pe zi ce trece.