Un adolescent din opt asistă sau stimulează agresivitatea

Nu mai puţin de 16% din liceeni acceptă sau chiar produc manifestările violente de lângă ei, potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CRAE)

Nu mai puţin de 16% din liceeni acceptă sau chiar produc manifestările violente de lângă ei, potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CRAE)

Sondajul a scos la iveală că, dintre cei 800 de elevi de liceu chestionaţi, aproximativ 130 au răspuns că asistă cu interes la conflictele dintre semenii lor şi alţi 4% au destăinuit că le stimulează cu plăcere. Totul se desfăşoară pe fondul unei atitudini mult prea tolerante a factorilor de decizie din instituţiile
de învăţământ.

Un studiu comandat anul trecut de Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti şi realizat de către Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CRAE) reliefează faptul că 16% din elevii de liceu sunt de acord şi chiar "pun umărul" la sprijinirea actelor de violenţă.

52 la sută din liceeni combat conflictele

"Dintre cei 800 de liceeni chestionaţi, 4% au răspuns că stimulează conflictele dintre semenii lor şi alţi 12% că asistă cu interes la ele", precizează directorul CRAE, psihologul Dana Drăghici. Din restul celor intervievaţi, 52% se implică în rezolvarea conflictelor.

Încă aproape o treime (32%) au spus că informează autorităţile (profesori, poliţie) în cazul unui eveniment nedorit în cercul lor. "Aproape 130 de liceeni din totalul de 800 chestionaţi să aprobe sau să stimuleze un conflict este un fapt deosebit de îngrijorător!", atrage atenţia directorul CRAE.

Abia de câteva săptămâni au început preocupările Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) pentru combaterea violenţei în şcoli. Ministrul Cristian Adomniţei vrea să introducă supraveghere video în toate unităţile de învăţământ. "Se lucrează deja la acest program, au existat şi numeroase întâlniri cu reprezentanţii altor ministere implicate. Dar, în momentul de faţă, nu există un calendar al acestei acţiuni", explică noul secretar de stat în MECT, responsabil cu învăţământul preuniversitar, Svetlana Preoteasa.

Teoria "geamurilor sparte"

Factorii generatori de agresivitate au fost evidenţiaţi de un psiholog britanic, Philip Zimbardo. El a demonstrat că o maşină abandonată, având un geam spart, va fi furată sau vandalizată în doar câteva ore, în timp ce una întreagă va avea de aşteptat câteva zile până să păţească ceva.Aceeaşi teorie a fost demonstrată şi de doi specialişti americani în domeniu. Potrivit constatărilor, întotdeauna primul geam spart al unei case sau al unui automobil este şi cel critic. Dacă el va fi schimbat în timp util, celelalte nu vor mai păţi nimic. Extrapolând, dacă primele manifestări de agresivitate la om sunt combătute imediat ce apar, nu vor mai exista premise pentru transformarea ei în violenţă.

"Adulţii sunt principalii vinovaţi"

Exemplele primelor semne de violenţă au ajuns să-i ia cu asalt pe tineri, oriunde s-ar afla - acasă, pe stradă, la şcoală. "Dacă părintele conduce agresiv, asta va fi luată tot de bună de către adolescent. Care se va manifesta similar în aceleaşi situaţii, considerând că este normal", spune psihologul clinician Monica Petrescu (foto). Şi pe stradă există exemple. "O bravadă în tramvai, care stârneşte admiraţie printre apropiaţii <> , va fi un exemplu pentru micul privitor. Va crede că agresivitatea dă roade şi se va comporta ca atare". "Dar reuşita este întotdeauna temporară! Mereu se va găsi unul mai tare, care să ne spargă şi nouă nasul...", atrage atenţia psihologul.

"Toleranţa zero, o posibilă măsură"

Legat de teoria "geamurilor sparte", medicul primar psihiatru conf. univ. Constantin Oancea (foto) consideră că este necesar să se aplice - ca la modelul american - o toleranţă zero faţă de cele mai mici acte de delincvenţă, până când pedepsele vor fi conştientizate de toţi adolescenţii cu tendinţe violente. "Acţionând asupra răului încă de la rădăcină se previn marile probleme. Poliţia din New York a aplicat prima această măsură radicală. Ei spuneau: rezolvăm ilegalităţile mărunte, şi atunci cele grave se vor rezolva de la sine. Dar, în România, micile găinării sunt mereu trecute cu vederea. Aşa că nu avem prea multe şanse, deocamdată", conchide specialistul.