Din 2007, adio tuica facuta in casa!

In schimb, licoarea va fi la parametrii europeni

Din anul 2007, data prevazuta pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cazanele improprii obtinerii tuicii la parametrii impusi de UE vor fi confiscate. In Romania, datele estimative arata ca exista aproximativ 55.000-60.000 de cazane individuale, in care s-au produs circa 500 de mii de hectolitri de tuica si rachiuri de fructe. Fabricarea tuicii se realizeaza in majoritatea regiunilor tarii in gospodariile individuale, in cazane proprii, pentru autoconsum, dar si pentru vanzare. Ca atare, micii producatori ce realizeaza tuica pentru autoconsum utilizeaza cazane improvizate, neautorizate, iar produsul nu beneficiaza de un control al calitatii. Numarul acestor mici producatori este atat de mare incat controlul este dificil de realizat. Cum spuneam, tuica produsa in casa nu este intotdeauna destinata doar autoconsumului, ci o parte din aceasta ajunge pe piata. Cantitatile in cauza sunt neverificate din punct de vedere calitativ, fapt cu urmari negative asupra consumatorilor. Evident, bauturile vandute astfel scapa si de Fisc, pentru ca nu se platesc accizele aferente. Legislatia actuala cu referire la tuica este partial armonizata cu cea europeana. La 31 ianuarie 2004 va intra in vigoare ordinul MAAPM privind definirea, desemnarea si prezentarea bauturilor spirtoase. Conform acestui ordin, "tuica este o bautura care se obtine prin fermentarea alcoolica si distilarea prunelor, diverse soiuri, intregi sau zdrobite, ori a sucului obtinut din prune, in prezenta sau in lipsa samburilor. Distilarea se poate face pana la o concentratie alcoolica de max. 86% vol., astfel incat produsul sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct. Continutul in alcool metilic trebuie sa fie de maximum 1000 de grame la hectolitrul de alcool. Ordinul mai zice ca, in functie de zona in care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicata, de durata de invechire si concentratia alcoolica, denumirea produsului tuica va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferentia diversele calitati de tuica. Astfel, spre exemplu, in anumite zone geografice tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt". Concentratia alcoolica de comercializare este diferita in functie de procesul tehnologic, dar nu mai mica de 24% la comercializare pentru consum." Acestea fiind zise, sa vedem care este stadiul implementarii acquis-ului comunitar in domeniu si care sunt principalele consecinte asupra pietei tuicii din Romania, asa cum ne-au fost ele furnizate de Ministerul Agriculturii. In primul rand, sa notam ca legislatia actuala prevede obligativitatea inregistrarii si autorizarii doar a producatorilor care valorifca acest produs pe piata si, in consecinta, controlul vizeaza acesti producatori. Pana la aderare, va fi inregistrata si controlata doar productia destinata comercializarii, insa dupa momentul aderarii va fi urmarita fabricarea intregii cantitati produse. Romania a obtinut o derogare pentru o cantitate de 50 de litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 40 la suta pentru fiecare familie, la care nivelul accizei va fi jumatate din nivelul de impozitare. Cantitatile ce depasesc cei 50 de litri vor fi insa impozitate conform nivelului european de accizare de 550 de euro la hectolitru. Alinierea la normele comunitare va avea o serie de consecinte asupra pietei tuicii din Romania. In afara confiscarii cazanelor improprii pentru realizarea produsului, tuica se va putea fabrica doar in cazane sau instalatii de distilare autorizate si avizate din punct de vedere sanitar si care pot produce in conditii tehnice corecte si de siguranta a consumatorilor. Ca o alternativa, se pot utiliza fie in comun aceste instalatii, fie in regim de prestari de servicii, in acest mod neaducandu-se dezechilibre din punct de vedere economic micilor producatori, pentru care fabricarea si vanzarea tuicii constituie o sursa de venit substantiala.