Băsescu: Nu va mai funcţiona criteriul vechimii pentru a dobândi calitatea de profesor
0
Traian Băsescu a acordat, marţi seară, primele declaraţii de la Palatul Cotroceni din 2011, referitoare la decizia de a promulga Legea Educaţiei.
Rămâneţi pe adevarul.ro pentru a urmări cele mai importante declaraţii făcute de preşedinte.
Citeşte şi:
Traian Băsescu a promulgat Legea Educaţiei
În ultimul timp s-au făcut multe aprecieri legate de noua Lege a Educaţiei, motiv pentru care aş dori să fac o trecere în revistă a câtorva modificări aduse de lege:
- Promulgarea noii legi e un moment extrem de important pentru reforma României în ansamblul ei.
- Legea Educaţiei se aşază alături de noua lege a pensiilor, a salarizării, de legile importante care vizează modernizarea statului român.
- Promulgarea este finalul unei dezbateri de mai bine de patru ani, o dezbatere care a vizat sistemul nostru de educaţie.
- Legea constituie un moment important şi o garanţie că procesul de modernizare a sistemului de educaţie din România a devenit ireversibil.
- Încrâncenarea pe care o provoacă e semnificativă pentru atitudinea faţă de orice schimbare. Doresc ca românii se afle de la preşedintele ţării de ce se tem cei care denigrează legea.
- Eu eram obligat să promulg legea din punct de vedere politic, nu doar contituţional. Legea e bazată pe Pactul Naţional pe Educaţie semnată de sindicate, partide. Primul ei semnatar a devenit însă unul din marii contestari, Mircea Geoană. E regretabil. Nu ne aflăm la final de drum, ci la începutul procesului de modernizare a educaţiei. Pentru a argumenta câtă nevoie era de o reformă a sistemului de educaţie voi da câteva cifre:
- Ultimul studiu Pisa, care analizează nivelul elevilor de 15 ani din peste 70 de ţări, situează România pe locul 49 la lectură, 47 la matematică şi 48 la ştiinţe - e cel mai prost plasată în interiorul UE
Elemente de modernizare:
- Sistemul are în centru elevii şi studenţii.
- Sistemul de educaţie atrage în responsabilitate părinţii, profesorii şi comunitatea locală, prin prezenţa lor în consiliile de administraţie a şcolilor.
- Stimulează competiţia între şcoli şi universităţi.
- Elevul optează pentru şcoala la care doreşte să meargă, iar finanţarea urmăreşte elevul.
- Se face transferul de la un învăţămând care avea la bază acumularea de informaţii, la unul centrat pe competenţe.
- 20% din materii vor fi opţionale.
- Părinţii vor avea un cuvânt de spus în organizarea şcolii şi vor semna un contract prin care se stabiliesc responsabilităţile. Asigură implicarea familiei în reforma şcolii.
- În învăţământul obligatoriu, până la 30% din orele de învăţământ vor putea fi alocate de dascăli pentru adaptarea programei la nivelul clasei.
- Legea pune accent pe educaţie timpurie: învăţământ obligatoriu de 9 ani, se face clasa pregătitoare de la 6 ani. Clasa a noua va face parte din ciclul gimnazial.
- Legea limitează numărul maxim de ore, de predare.
- La cursul primar nu pot fi mai mult de 20 ore, la gimnaziu 25, la liceu maxim 30 de ore pe săptămână
Clasarea şi finanţarea universităţilor
- Universităţile vor fi clasate în trei tipuri: cele care au ca obiectiv educţia şi obţinerea unei diplome, universităţi clasate pe educaţie şi cercetare şi universităţile bazate pe educaţie şi cercetare avansată.
- Statul va finanţa excelenţa universitară, dând bonusuri financiare de până la 30%.
- Extrem de important pentru cadrele didactice universitare, în special pentru tineri: nu va mai funcţiona criteriul vechimii pentru a dobândi calitatea de profesor, ci valoarea.
- Sunt introduse mecanisme de control care evită apariţia fabricilor de diplome. Paradoxul este că universităţile de stat au fost transformate, multe dintre ele, în fabrici de diplome, care nu mai au ca obiectiv calitatea specialiştilor pe care îi pregătesc, ci cantitatea.
- Un alt obiectiv al legii este evitarea politizării funcţiei de rector
- Se incriminează plagiatul.
- Nu mai sunt permise micile familiuţe, cu soţi, soţii, fini, până la gradul 3, în aceeaşi universitate.
Critici lipsite "de onestitate"
- Am observat că există o teamă de schimbare, exploatată de cei care beneficiau până acum de un sistem în care statul plătea, dar nimeni nu răspundea.
- Critica cea mai lipsită de onestitate vine din zona discursului naţionalist. Le-aş aminti celor care se tem de studii în limba minorităţilor una din tezele care au stat la baza realizării României Mari. În 1918, la Alba Iulia, una din teze era: fiecare popor se va instrui, administra şi judecata, în limba sa proprie. Nu văd de ce astăzi am fi mai puţin înţelepţi decât în 1918.
- În învăţământul universitar s-au format baroni ai sistemului, iar vehemenţa lor pleacă din teama că îşi vor pierde privilegiile obţinute graţie legii Marga.
- Fac un apel la Guvern ca, procesul de aplicare a legii, care nu va fi uşor pentru că legea va fi implementată în etape, să fie condus fără culoare politică şi să menţină spiritul legii, de a răspunde nevoilor elevului, a studentului. Am convingerea că acest lucru este posibil dacă reînviem spiritul de la semnare pactului pentru Educaţie.
- Vreau să cred că legea a stârnit o luptă politică ce s-a încheiat odată cu promulgarea legii.
- Eu sper ca în scurt timp, una din etape, adică transferul responsabilităţii spre părinţi, manageri, să se producă rapid.
Se încarcă comentariile...
