După aderare, universităţile pierd milioane de RON

După aderarea la Uniunea Europeană, bugetele universităţilor româneşti vor înregistra pierderi de milioane de RON faţă de valorile actuale. Ca stat membru al UE, România va trebui să

După aderarea la Uniunea Europeană, bugetele universităţilor româneşti vor înregistra pierderi de milioane de RON faţă de valorile actuale. Ca stat membru al UE, România va trebui să aplice, din 2007, aşa-numita Regulă Gravier, care presupune accesul nediscriminatoriu, pe baze egale, în învăţământul superior pentru tinerii din ţările membre UE.
Pe de-o parte, tinerii români vor putea să studieze, de la anul, la orice universitate europeană, în aceleaşi condiţii financiare ca şi studenţii din ţara-gazdă, şi, pe de altă parte, tinerii din ţările membre vor putea să înveţe în România, beneficiind de exact aceleaşi facilităţi pe care le are un student român. Cele mai mari pierderi le vor suferi universităţile de medicină şi farmacie, unde învaţă în prezent mulţi studenţi din Grecia. Estimări parţiale arată că, numai la UMF "Carol Davila" din Bucureşti, bugetul va scădea cu peste un milion de lei noi.
În 1993, guvernul a reglementat, printr-o ordonanţă, taxele lunare în valută pe care trebuie să le plătească cetăţenii din alte ţări care studiază pe cont propriu în România: matematică, fizică, chimie, geografie, geologie, limbi străine, istorie, drept, teologie, educaţie fizică, studii economice, studii agronomice, studii tehnice, medicină veterinară, arhitectură - 320$/lună (ciclu de licenţă) şi 340$/lună (master şi doctorat), medicină generală, medicină dentară, farmacie - 360$/lună (licenţă) şi 380$/lună (master şi doctorat), artă - 470$/lună (licenţă) şi 495$/lună (master şi doctorat), teatru şi film - 760$/lună (licenţă) şi 800$/lună (master şi doctorat). De la 1 ianuarie 2007, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene ies de sub "pălăria" aceste ordonanţe. Concret, ei vor avea acces "la toate formele şi nivelurile de învăţământ, în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare", aşa după cum prevede Legea 316/2006, menită să armonizeze legislaţia naţională în domeniu cu cea europeană şi să ne scape de steguleţul galben pe care-l primiserăm la acest capitol.
La UMF "Carol Davila", taxa pentru studenţii greci scade cu 6.000 RON
Dat fiind că, după aderare, vor plăti aceleaşi taxe de şcolarizare ca şi românii (care sunt, clar, mult mai mici decât cele pe care le plăteau până acum), studenţii europeni vor priva o serie de universităţi de surse importante de venit. Ca să studieze Medicina într-o universitate românească, în acest moment, un student străin - indiferent că este sau nu cetăţean al unei ţări UE - plăteşte o taxă lunară de 360$/lună, adică 3.600$ pe tot anul universitar. Vorbim, deci, de o sumă egală cu 9.500 RON. La Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti studiază, de pildă, în acest an universitar, 850 de studenţi străini, dintre care aproximativ 200 sunt greci. Dacă acum universitatea poate conta şi pe taxele în valută plătite de cei 200, începând de la anul, situaţia se va schimba: grecii vor plăti, ca şi românii care studiază pe locurile cu taxă, o taxă de şcolarizare de 3.700 RON/an. "Deocamdată, noi nu am schimbat taxele. Avem contracte semnate pe formula veche, cu studenţii străini, pentru anul universitar 2006-2007. Aderarea va atrage însă după sine alinierea la reglementările europene. Pentru anul universitar 2007-2008, va trebui să aplicăm cetăţenilor europeni taxa pe care o plătesc românii", spune Florian Popa, rectorul UMF Bucureşti. "Categoric, vor scădea veniturile universităţilor", spune Ecaterina Andronescu, preşedinta Consiliului Naţional al Rectorilor, care susţine însă că Ministerul Educaţiei trebuie să ia nişte decizii în acest sens: "Ministerul trebuie să reglementeze modul în care se finanţează învăţământul de la noi, care şcolarizează studenţi străini. Nu-i putem susţine pe aceştia din finanţarea de bază şi din veniturile proprii". Marius Bojiţă, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj, recunoaşte şi el: "Se pierd, într-adevăr, nişte bani, dar trebuie să ne gândim că de aceleaşi drepturi va beneficia şi un student de-al nostru care merge în alte părţi să studieze".Deşi ştie că va trebui să se supună regulilor europene, rectorul UMF Bucureşti, Florian Popa, nu prea e împăcat cu situaţia. "Noi am primit o recomandare să nu coborâm taxa de şcolarizare sub nivelul sumei alocate de stat pentru un student bugetat. Această obligativitate a făcut ca la noi taxa să fie de 3.700 RON, puţin peste 1.000 de euro/an universitar. Se pune acum problema să avem această taxă de 1.000 de euro şi pentru românul care intră la facultate, pe locurile cu taxă, dar şi pentru francezul, neamţul, austriacul aflaţi în aceeaşi situaţie. Or, această taxă e mică, dacă mă gândesc la studenţii străini, şi mare, dacă mă gândesc la români. Efortul financiar e diferit. Românul are nevoie de vreo patru-cinci salarii medii ca să plătească taxa, grecul sau francezul, de un singur salariu. Există o discrepanţă aici, o discriminare chiar! Eu cred că taxa ar trebui să fie diferită, să se ţină cont de salariul mediu din diversele ţări ale Uniunii Europene. Mă gândesc, deci, la o taxă variabilă, în funcţie de câştigul părintelui, din diferite ţări, căci părintele îl susţine financiar pe student. A creşte această taxă mai mult e imoral pentru mine şi pentru românul care ar vrea să facă Medicină". Nici rectorul Bojiţă de la Cluj nu ia în calcul, deocamdată, o creştere a taxei de şcolarizare: "La noi, taxa este acum de 1.000 de euro şi am anunţat deja că ea va rămâne la aceeaşi valoare, pentru că liceenii iau decizia încă de pe-acum şi trebuie să ştie cât e taxa". "Politica de taxe e stabilită de Senatul fiecărei universităţi în parte, ministerul nu are cum să se amestece. Oricum, eu nu cred că universităţile îşi pot permite să crească taxele de şcolarizare", întăreşte secretarul de stat Miron.
acelaşi sistem de Admitere pentru toţi europenii
Aplicarea regulii Gravier înseamnă însă mai mult decât taxe de şcolarizare egale pentru toţi cetăţenii membri UE. Înseamnă şi că tinerii din ţările UE, care doresc să studieze în România, se vor supune aceloraşi reguli şi vor avea aceleaşi facilităţi ca şi românii: vor putea să concureze pe locurile bugetate, alături de români, vor da un concurs de admitere, ca şi românii, şi vor putea avea burse şi reduceri la transportul în comun. "Legea 316/2006 prevede că tinerii care vin din cele 27 de ţări membre UE, precum şi din ţările care participă la realizarea Spaţiului Economic European - Elveţia, Norvegia, Islanda, Lichtenstein - au acces în învăţământul românesc de toate gradele, în exact aceleaşi condiţii ca şi românii. Ei beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru rezidenţi: la admitere, cât priveşte taxele, cât priveşte facilităţile", subliniază secretarul de stat în MEdC, Dumitru Miron. Aşadar, dacă până acum, cetăţenii străini intrau la facultate, pe locuri separate, fără examen, plătindu-şi studiile, în anul universitar 2007-2008, tinerii membri UE se vor supune regulilor din universitatea pe care o "curtează". "Aşa cum ai noştri dau examen de admitere, şi cetăţenii din ţările UE vor da. Noi nu renunţăm la examen", spune, pe ton categoric, Marius Traian Bojiţă, de la UMF Cluj-Napoca. "Vom menţine examenul de admitere şi tinerii din ţările UE vor concura pe aceleaşi locuri, ca şi românii. Concurenţa va creşte şi ea, în acest mod", precizează şi Florian Popa.
Nu va fi un aflux de studenţi strĂini după aderare
"În primul an, eu nu cred că numărul celor care vin din ţările UE va creşte considerabil. Aceasta se va întâmpla doar atunci când prezenţa României în Uniunea Europeană se va consolida. Evident, noi trebuie să facem în aşa fel încât europenii să-şi dorească să vină şi să facă studiile la noi", precizează rectorul Bojiţă, închizând, astfel, gura celor care se tem că vom avea o invazie de studenţi greci la Medicină, după aderare. Tudorel Ciurea, rectorul UMF Craiova, e de aceeaşi părere, aducând în prim-plan situaţia actuală din universitatea craioveană: "Afluxul de cetăţeni europeni către România a scăzut în ultimii ani. Noi avem acum în universitate bulgari, sârbi, studenţi din ţări arabe, greci şi nemţi, dar foarte puţini". Secretarul de stat Dumitru Miron spune, pe de altă parte, că vom avea mai mulţi cetăţeni europeni în universităţile noastre atunci când acestea vor decide să-şi facă filiere cu predare într-o limbă de circulaţie internaţională.

Regula Gravier nu e pe placul austriecilor, danezilor şi belgienilor
Obligativitatea respectării regulii Gravier a stârnit, în ultimii ani, numeroase nemulţumiri în câteva state europene. Austria plăteşte, de pildă, masiv pentru şcolarizarea medicilor nemţi, dat fiind că 60% din locurile la medicină sunt ocupate constant de tineri din Germania. În Danemarca, o treime din studenţii admişi la facultăţile de medicină în acest an sunt de naţionalitate suedeză. Belgia este destinaţia preferată de foarte mulţi studenţi francezi, din pricina taxelor de şcolarizare mai mici şi a accesului mai simplu la studiile medicale. În domenii precum medicina veterinară, studenţii francezi ating, de pildă, o pondere de până la 86% din totalul studenţilor.