Un sfert din cei acuzati de PNA au beneficiat de pedepse cu suspendare!

Pentru cei care au fost totusi trimisi in inchisoare, pedeapsa medie - 3 ani si sase luni

Surse judiciare anunta ca in perioada imediat urmatoare vor fi chemati la PNA sa dea cu subsemnatul directori generali din toate domeniile de activitate, grei din MApN, primari, fosti secretari de stat, deputati si senatori. Cati dintre acesti "grei" vor ajunge in fata instantei de judecata? O privire atenta asupra statisticii privind persoanele condamnate, prin hotarari definitive, in functie de domeniul de activitate si de calitatea inculpatului, in anul 2003, ne arata ca doar 18,75% indeplineau functii de conducere. Ceea ce inseamna ca maharii "corupti" sunt mult mai greu de prins. Presupunand, totusi, ca acestia vor ajunge pe mana judecatorilor, au ei a se teme? Tinand cont de statistica pe anul trecut, pedeapsa medie a fost de 3 ani si sase luni, la un numar de 22 de condamnati definitiv. Un sfert din numarul total al acestora au primit pedepse cu... suspendare! Peste 6% au scapat de instante prin... deces. Daca mai punem la socoteala si faptul ca pe rolul instantelor exista dosare ale PNA in care nu s-a facut nici o cercetare judecatoreasca vreme de un an si cinci luni de zile, imaginea se contureaza. Mai ales ca pagubele create prin infractiuni de coruptie si asimilate coruptiei, fapte aflate in investigarea PNA, se ridica la peste 24.000 de miliarde de lei.
Inteles pesemne cu baroana Nicholson,
PNA avertizeaza intr-un raport secret ca fenomenul coruptiei institutionalizate a ajuns sa afecteze democratia
"Coruptia a luat amploare si a patruns cu usurinta in tot mai multe sectoare de activitate, fapt ce denota incapacitatea organelor statului de a identifica la timp faptele de coruptie si de a interveni, prin intermediul actului de justitie, pentru contracararea acestora", se arata in Raportul Parchetului National Anticoruptie, privind activitatea desfasurata in 2003. Procurorii anti-mafia au ajuns la concluzia ca, in esenta, coruptia reprezinta utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui castig necuvenit. Potrivit analizei facute de procurorii anti-mafia, coruptia se manifesta prin:
- abuzul de putere, in exercitarea atributiilor de serviciu;
- frauda (inselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau entitati);
- utilizarea fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale;
- favoritism;
- criza de autoritate;
- lipsa controlului social;
- instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul privatizarii sau al achizitiilor publice;
- angajarea in tranzactii sau dobandirea unei pozitii ori a unui interes comercial, care nu este compatibil cu rolul si indatoririle oficiale ale persoanei in cauza.
Dupa mai bine de un an de functionare a institutiei create special pentru combaterea coruptiei, PNA atrage atentia ca societatea romaneasca este atinsa grav de acest flagel, care "merge mana in mana cu birocratia si goana nebuneasca dupa avere si putere, obtinute pe orice cai si prin orice mijloace, si care afecteaza grav functionarea democratica a statului, lovind in institutiile sale si, in cele din urma, in populatie si in omul cinstit".
Exista ministere care au devenit agenti economici
"Manifestarea necontrolata a coruptiei sufoca dezvoltarea economica (prin periclitarea dezvoltarii si functionarii corecte a pietei), putand submina chiar legitimitatea politica", se arata in raportul PNA, subliniindu-se faptul ca a devenit tot mai greu pentru administratie sa rezolve problemele curente, sociale sau economice, prin normele existente. "Fenomenul coruptiei este cvasiinstitutionalizat, astfel incat acesta nu se poate combate luptand pur si simplu impotriva lui, oricate institutii noi s-ar crea", semnaleaza PNA, aratand ca in lupta anticoruptie accentul trebuie pus pe obtinerea unei stabilitati economice, consolidarea unei economii functionale de piata si democratizarea intregii vieti sociale. Printre cauzele principale ale prezentei si perpetuarii coruptiei, mai ales in justitie, se numara lipsa unui cadru legislativ, coerent si stabil, magistratii fiind confruntati cu un volum foarte mare de cauze in care sunt incidente prevederile mai multor legi, continand dispozitii confuze si chiar contradictorii, neclare si fara rigoare juridica. Nu este ocolita insa nici coruptia din randul magistratilor si politistilor printre cauzele nereformarii sistemului judiciar. Lipsa unui statut clar al proprietatii a favorizat, de asemenea, extinderea coruptiei. Dar "Cauza principala a coruptiei, in Romania, este de ordin moral. Ea nu rezida in nivelul de trai scazut", se arata in raportul PNA. Una din tinte pare sa fie sectorul bugetar, ca foarte afectat de coruptie, in special in domeniul utilizarii fondurilor si alocatiilor bugetare, unde se pot efectua achizitii publice de produse, lucrari si servicii la preturi si tarife mult superioare fata de valoarea de piata, sau se pot directiona preferential achizitiile publice catre societati comerciale ai caror ordonatori de credite sau organizatori de licitatii sunt interesati, in mod direct sau indirect. "Desi asistam la o tendinta evidenta de descentralizare, pe termen mediu, se observa insa si presiuni de concentrare si centralizare a deciziei, care incalca principiul separatiei intre cei care stabilesc regulile de joc si cei care il practica, iar acest lucru se intampla in cadrul aceleiasi puteri in stat. Unele ministere au devenit veritabili agenti economici sau adevarate companii nationale. In subordinea, coordonarea si sub autoritatea acestora au fost trecute liste intregi de societati comerciale, companii nationale, regii autonome, agentii etc. cu finantare incrucisata, de la buget si extrabugetara. Aceste ministere patroneaza achizitii, importuri, distributie, productie si servicii, pe baza unor comenzi de stat".
Pentru a-si indeplini misiunea, PNA cere o autonomie marita
Dincolo de principiile generale, raportul ajunge, insa, si la latura pragmatica. Pentru realizarea in bune conditii a "actiunii coordonate anticoruptie", procurorii PNA cer o autonomie marita. Astfel, se impune, de indata, ca acest parchet specializat sa primeasca autorizarea de a detine si folosi mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea si stocarea informatiilor privitoare la faptele de coruptie, precum si alocarea fondurilor bugetare necesare realizarii acestui scop; stabilirea aceleiasi competente materiale atat pentru structura centrala, cat si pentru serviciile teritoriale; definirea notiunii de "coordonare" din cuprinsul art. 1, alin (3) si precizarea limitelor acesteia, inclusiv cu privire la faptul ca PNA este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie numai prin intermediul procurorului general al acestui parchet; infiintarea unei sectii pentru combaterea infractiunilor de coruptie comise de militari; numirea ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor de catre procurorul general al PNA, marirea numarului de posturi cu cel putin 150 (si alocarea fondurilor bugetare aferente); infiintarea celei de-a doua functii de procuror general adjunct; stabilirea calitatii de ordonator principal de credite a procurorului general al PNA; modificarea si completarea legislatiei astfel incat sesizarea comisiei de cercetare privind controlul averilor sa poata fi facuta si de procurorul general al PNA. Pentru toate acestea, ca si pentru altele trebuie modificata si completata Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 43/2002.