Cum accesăm fonduri europene

Autorităţile locale pot primi bani pentru apă şi canalizare numai dacă fac parte dintr-o asociaţie judeţeană sau regională. Fondurile europene destinate îmbunătăţirii serviciilor

Autorităţile locale pot primi bani pentru apă şi canalizare numai dacă fac parte dintr-o asociaţie judeţeană sau regională.

Fondurile europene destinate îmbunătăţirii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi canalizare pot fi accesate exclusiv de autorităţile locale. Lista beneficiarilor exclude orice potenţial reprezentant al sectorului privat.

De asemenea, asocierea autorităţilor locale dintr-o regiune sau un judeţ este condiţia principală când e vorba de dezvoltarea sectorului de apă. Numai asociaţia formată de administraţiile locale va fi beneficiarul proiectului.

În urma analizării nevoilor de investiţii pentru conformarea României la acquis-ul comunitar de mediu, formula agreată de autorităţile de la Bucureşti împreună cu oficialii europeni a fost cea a regionalizării serviciilor de apă. Conform acestui principiu, autorităţile locale dintr-o regiune - judeţ sau zone din acelaşi judeţ ori din două judeţe învecinate - formează o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară. Această asociaţie este cea care reprezintă administraţiile locale care deţin acţiuni în cadrul ei. De asemenea, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară va fi beneficiarul proiectului şi tot aceasta îl va administra.

Braşovul a pierdut, în toamna anului 2007, şansa de a primi finanţare din fonduri europene pentru un proiect de apă şi apă uzată, în valoare de peste 100 milioane de euro. Proiectul nu a putut fi transmis spre aprobare Comisiei Europene, întrucât autorităţile locale nu au reuşit să ajungă la o înţelegere privind participaţia în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară.

Există 35 de asociaţii municipale

În perioada preaderării la Uniunea Europeană, au fost dezvoltate proiecte din fonduri ISPA şi PHARE pentru regionalizarea serviciilor de apă din 35 de judeţe din România. În aceeaşi perioadă, au fost pregătite 44 de proiecte pentru accesarea fondurilor europene pentru apă şi apă uzată.

Aceste aplicaţii au fost pregătite de către beneficiarii proiectelor - Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară - împreună cu specialişti ai Ministerului Mediului. Asistenţa tehnică a acestor proiecte a fost finanţată prin accesarea instrumentului de finanţare ISPA.

Totodată, autorităţile române au primit sprijin din partea experţilor Băncii Europene de Investiţii şi ai Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin programul JASPERS - Asistenţă Comună pentru Sprijinirea de Proiecte în Regiunile Europene. Aceste proiecte vizează majoritatea regiunilor ţării, iar prin implementarea lor se estimează că proporţia locuitorilor care vor beneficia de servicii de apă şi canalizare va creşte până la 70 de procente.

Regionalizarea, formulă adoptată pentru eficientizare

Condiţia regionalizării serviciilor de apă în vederea accesării fondurilor structurale prin Programul Operaţional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu a fost motivată de autorităţi prin necesitatea atingerii obiectivelor postaderare în acest sector.

De asemenea, prin impunerea acestei condiţii, atât autorităţile române, cât şi oficialii europeni au urmărit realizarea de proiecte a căror valoare să fie mai mare de 25 milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Mediului, majoritatea aplicaţiilor de finanţare pentru această axă depăşesc valoarea de 50 milioane de euro.

În cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, România a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea la normele comunitare privind colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate municipale. Astfel, până în 2015, 263 de localităţi cu peste 10.000 de locuitori trebuie să fie în conformitate cu aceste norme, iar până în 2018 toate localităţile vor trebui să beneficieze de aceste servicii.

De asemenea, în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, conformarea cu normele europene trebuie să se realizeze până în anul 2015. Aceste obiective au fost asumate de statul român ca obligaţii prin Tratatul de aderare, iar neîndeplinirea lor poate duce la declanşarea unor proceduri de infringement (încălcarea Tratatului de aderare) de către Comisia Europeană împotriva României.