Zona Metropolitană, la ediţia a IV-a

Locuitorii Bucureştiului forţează dezvoltarea Capitalei spre periferie prin investiţii imobiliare în comunele limitrofe. Studiile arată că oraşul va creşte de 20 de ori în zece ani

Locuitorii Bucureştiului forţează dezvoltarea Capitalei spre periferie prin investiţii imobiliare în comunele limitrofe. Studiile arată că oraşul va creşte de 20 de ori în zece ani

Întors pe toate părţile şi trecut prin mai multe transformări, proiectul pentru expansiunea Bucureştiului în afara actualelor graniţe aşteaptă încă pe hârtie. Chiar dacă Zona Metropolitană există fizic, până la apariţia unei legi care să ofere şi o recunoaştere administrativă, în comunele din acest perimetru se construieşte după ureche.

Realizatorul proiectului, fostul primar al sectorului 1, Vasile Gherasim, prevede o expansiune a Bucureştiului în două etape. Ultima versiune pe care a prezentat-o autorităţilor vizează pentru început o zonă metropolitană cu 40 de localităţi, adică cele din Ilfov. A doua fază urmăreşte înglobarea altor 12 comune din judeţele Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Călăraşi. Zona Metropolitană Bucureşti (ZMB) ar putea să capete o formă finală în următorii 10 ani.

Bucureştenii construiesc deja metropola

Investiţiile imobiliare ale locuitorilor Capitalei au condus la expansiunea oraşului spre localităţile din jur. "Peste 65 la sută din imobilele noi, construite în majoritatea comunelor din jurul Capitalei, sunt făcute de oamenii din Bucureşti", spune Gherasim. Pe lista intereselor imobiliare ale bucureştenilor sunt Mogoşoaia, Corbeanca, Buftea, Baloteşti, Snagov şi chiar Bragadiru.

Apte pentru a face parte din Zona Metropolitană sunt şi unele localităţi din afara judeţului Ilfov, care fac parte din faza a doua a expansiunii urbane. Este vorba de Sineşti (judeţul Ialomiţa), Tărtăşeşti (judeţul Dâmboviţa), Frumuşani (judeţul Călăraşi) şi Grădinari (judeţul Giurgiu), comune în care bucureştenii deţin peste 65 la sută din casele construite recent.

Guvernatorul va fi şeful

Zona Metropolitană va creşte suprafaţa Capitalei de la 228 de kilometri pătraţi, cât este acum, la peste 5.000 de kilometri pătraţi. Chiar dacă alegerea primarilor şi a consiliilor locale nu se va schimba, Zona Metropolitană va fi coordonată de un guvernator cu rang de secretar de stat, care se va subordona direct Ministerului de Interne şi Reformei Administrative. Deciziile la nivelul ZMB vor fi luate de un consiliu de administraţie din care vor face parte aproximativ 150 de membri, 80, din Bucureşti şi restul, din noile localităţi. Guvernatorul îi va avea în subordine pe cei doi prefecţi, de Ilfov şi de Bucureşti. Atât Capitala, cât şi comunele din Zona Metropolitană îşi vor păstra consiliile locale şi primarii. Ei vor colabora însă cu noul aparat tehnic, şi anume Consiliul de Administraţie al Zonei Metropolitane.

Industria şi garajele, afară din Bucureşti

Atât normele europene, cât şi noua organizare administrativă, de tip metropolitan, vor impune scoaterea fabricilor şi autobazelor din actualele graniţe ale Bucureştiului. "Pentru orice investiţii în afara orşului se pot da scutiri de impozite", precizează Gherasim. Mai mult, Zona Metropolitană va aduce comunelor reţele de apă, canalizare şi gaze. Toate aceste schimbări vor conduce la o creştere a impozitelor pentru zonele construite, iar terenurile arabile nu vor cunoaşte majorări de taxe. Investiţiile vor fi aprobate de Consiliul de Administraţie al Zonei Metropolitane, în funcţie de cerinţele de dezvoltare ale fiecărei localităţi. Consiliile locale vor fi cele care vor stabili nivelul investiţiilor, în funcţie de gradul de dezvoltare. Gherasim crede că urbanizarea Zonei Metropolitane va veni tot dinspre Bucureşti. "Bucureştiul are o creştere a Produsului Intern Brut cu peste 25 la sută anual. Investiţiile pot lua drumul Zonei Metropolitane", este de părere iniţiatorul proiectului.

Istoria Zonei Metropolitane

Primul proiect pentru extinderea Bucureştiului datează din 1998 şi a fost prezentat în campania electorală de candidatul social-democrat Sorin Oprescu. Era vorba de asimilarea localităţilor lipite de graniţa Capitalei. Oprescu a pierdut alegerile, iar proiectul a fost abandonat. După obţinerea puterii, în 2000, PSD vine cu un nou proiect, susţinut de Vasile Gherasim.

Zona Metropolitană trebuia să aibă 62 de localităţi. Neînţelegerile politice, dar şi miza economică au făcut ca şi această variantă să fie abandonată. În 2005, liberalii vedeau o zonă metropolitană cu peste 90 de localităţi şi cu includerea pe hartă şi a oraşelor Giurgiu şi Olteniţa, dar şi aceasta a rămas la nivel de intenţie. După ce a migrat de la PSD la PD, Vasile Gherasim a venit cu ideea actualului proiect de Zonă Metropolitană, de dezvoltare în două etape. Însă până ca locuitorii din jurul Capitalei să se laude cu buletinul de Bucureşti, parlamentarii trebuie să decidă expansiunea metropolitană.