Zimbrii din Haţeg, un blazon importat

De la Hunedoara spre sud, la câţiva km de biserica din Strei, ajungem la Rezervaţia de zimbri de la Haţeg, în pădurea Slivuţ. Rezervaţia are acum patru exemplare: un zimbru, Romo, două

De la Hunedoara spre sud, la câţiva km de biserica din Strei, ajungem la Rezervaţia de zimbri de la Haţeg, în pădurea Slivuţ. Rezervaţia are acum patru exemplare: un zimbru, Romo, două zimbruţe, Romina şi Roxaniţa, şi cel mai tânăr vlăstar al familiei, Roviţa, de un an şi şapte luni.
Zimbrii fac pui din patru în patru ani, aşa că nu se pot înmulţi prea repede. În epoca ei de glorie, rezervaţia avea până la 16 exemplare. Mare parte din suprafaţa rezervaţiei a fost însă cedată pentru retrocedări, şi are acum nu mai mult de 20 ha. La această capacitate, rezervaţia ar putea avea până la maximum şase zimbri. Circa 20-50 de turişti vin zilnic să vadă zimbrii. În rezervaţie mai pot fi văzute şi câteva căprioare. A fost şi un urs, chinuit într-o cuşcă mică, care a plecat acum să locuiască în condiţii mai bune. "Acolo ar trebui să stea acum primarul din Haţeg", spun nişte turişti din zonă, trecând pe lângă cuşca ursului. De fapt, asocierea zimbrilor cu Haţegul e puţin forţată, ne povesteşte un cercetător de la Muzeul Antipa din Bucureşti, Dorel Ruşti. Prima pereche de zimbri a fost adusă în România şi în Haţeg în 1958, din Polonia. Atunci s-a înfiinţat rezervaţia, prima de acest fel de zimbri din România. Totuşi, zimbrii au intrat în conştiinţa locului şi ar putea fi exploataţi mai bine ca obiectiv turistic. Mai există două rezervaţii de zimbri, în zona Vânători-Neamţ, cu un efectiv asemănător, şi în Prahova, în rezervaţia Neagra-Bucşani, unde sunt circa 40 de exemplare.

Zimbrii, ca fluturii
Nenea Ioan îngrijeşte de zimbri ca de copiii lui. Povesteşte despre fiecare, ce probleme au, cum îi îngrijeşte, cât de slabi i-a găsit la sfârşitul iernii. Cum a făcut găleţi întregi de ceai de gorun pentru Remo, ca să-l vindece de diaree. Nici acum Remo nu e întremat pe deplin. Rezervaţia de zimbri e în grija Ocolului Silvic, însă mereu nu sunt bani. Îngrijitorul scoate zilnic din fântână 60 de găleţi de apă pentru zimbri, de trei ori pe zi câte 20 de găleţi. O pompă? E scumpă, nu sunt bani. Ziua, zimbrii stau într-un ţarc mai mic, unde pot fi văzuţi. Spre seară, zimbrii trec un gard şi intră într-un areal mai mare. "ştiţi cum sar gardul? Zboară ca fluturii…".

Atenţie la indicator!
Dacă vreţi să vedeţi zimbrii din Haţeg, trebuie să staţi cu ochii în patru pe şosea, să găsiţi indicatorul. Ni s-a spus că se lucrează la drum, că de-aia nu e niciun indicator, însă nici în alte locuri obiectivele turistice nu sunt semnalizate. Cel mai vajnic ajutor îl dau turiştilor locuitorii din zonă.

Cazare lângă zimbri
Turiştii se pot şi caza în rezervaţie, într-o mică cabană. Există trei camere cu câte două paturi, care costă 20 RON/pat/noapte.
Biletul de intrare costă 2 RON pentru adulţi şi 1 RON pentru copii, taxa de filmare e 50 RON, iar taxa foto - 20 RON.