Zgarie-norii Capitalei se vor face praf

Proiectarea lor "salbatica" n-a tinut seama de conditiile seismice ale Romaniei

Un viitor cutremur de intensitate medie ar putea devasta pur si simplu capitala Romaniei. Autoritatile de la Bucuresti care detin astfel de date se feresc sa le faca publice. Dar calculele reci ale hartiei dovedesc ca un cutremur mai bland decat cel din 4 martie 1977 ar produce pagube de cateva ori mai mari si cel putin de doua ori mai multe victime decat atunci. Seismul din 1977 a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter si a provocat moartea a 1.578 de persoane, dintre care 1.424 in Bucuresti. Pagubele au depasit doua miliarde de dolari (1,6 miliarde in Capitala). Situatia este cu atat mai grava cu cat multe spitale au un risc seismic ridicat. Dar, la viitorul cutremur, surpriza nu o va constitui caderea celor peste 150 de cladiri vechi, expertizate seismic, despre care presa a scris in nenumarate randuri ca reprezinta pericol public, nici centrul istoric, in care cladirile stau sa cada si nici blocurile din cartierele-dormitor, vechi de zeci de ani, cu betonul imbatranit. Marea problema o reprezinta - culmea! - blocurile noi, ridicate de asa-zisi investitori, turnurile construite mai mult din dorinta de castig decat pentru a lasa valori orasului. Asta, in timp ce primarii Capitalei sunt orbiti de lupta politica ori se lasa atrasi de angrenajul afacerilor si coruptiei. Specialistii spun ca Romania se afla pe locul doi in Europa, ca risc seismic, iar structura solului bucurestean necesita lucrari si eforturi suplimentare de intarire a structurii cladirilor. Un exemplu al afacerilor facute "cu furie" in oras este sediul BRD, construit in Piata Victoriei, chiar in fata Guvernului. Constructorul si proiectantul au vrut sa foloseasca aici un procedeu de imbinare a grinzilor si stalpilor pe baza de insurubare, utilizat in Franta, tara cu risc seismic mult mai scazut decat al Romaniei. Cu toate avertismentele si interventiile Inspectoratului de stat in constructii, investitorul si-a finalizat constructia, ba chiar - la intimidare - a cerut in instanta daune de un miliard de lei, pentru impunerea opririi temporare a lucrarilor, cu toate ca si acum exista la aceasta cladire o incalcare de normativ. O alta "investitie" cu cantec este cladirea care se ridica acum in Piata Charles de Gaulle, vizavi de intrarea in Parcul Herastrau. Ca forma, orice inginer care o vede si se respecta va spune ca nu este pentru zona seismica a Bucurestiului. Este vorba despre o structura metalica ce nu a fost contravantuita; mai mult, specialistii au cerut proiectantului sa refaca calculul structurii, prin elaborarea unui model corect in raport cu sistemul structural real, care sa ia in considerare si efectele torsiunii (rasucirii) in cazul unui seism. Intre timp, si aici, ca si la alte constructii, proprietarul si-a vandut deja afacerea cu profitul de rigoare. Un alt investitor francez a blocat ani de zile Calea Victoriei cu o groapa sapata in plin centrul orasului, langa Palatul Telefoanelor. Acum, in mod cel putin ciudat, investitorul se grabeste sa inalte peste ruinele fostului Teatru National o noua constructie Novotel. Specialistii responsabili au si aici dubii legate de proiectarea cladirii: pe langa faptul ca nu a fost prevazut un rost seismic, la etajul trei al cladirii apar brusc stalpi, pe mijlocul grinzilor. Or, este foarte bine cunoscut faptul ca, la structurile inalte, etajele trei si patru sunt cele mai solicitate la seism, intrucat acolo se suprapun anumite sarcini. La Novotel, responsabilii din Inspectoratul de stat in constructii au cerut "respectarea normativului pentru proiectarea antiseismica (P100/92), referitor la disimetrii, distributia volumelor, a maselor si rigiditatilor, precum si a discontinuitatilor structurale, cu efecte defavorabile asupra torsiunii". In plus, nu va fi permisa inceperea lucrarilor inainte de realizarea unor simulari seismice, care sa duca la refacerea calculelor dupa conditiile specifice Bucurestiului. Putina lume stie ca problema rigiditatii structurale este una extrem de importanta, intrucat, la anumiti coeficienti, grinzile si stalpii cladirilor ar putea intra in rezonanta cu vibratiile seismice, fapt care are ca efect transformarea structurii in nisip. De aceea, orice cladire inalta inseamna si foarte multa stiinta si se proiecteaza pe baza datelor de la ultimul cutremur. Este motivul pentru care specialistii straini care vin in Bucuresti spun ca locuitorii Capitalei sunt ori prea curajosi, ori inconstienti. Asta, mai ales pentru ca solul Bucurestiului este plin de "chisai" - un fel de nisipuri pline de apa, mlastinoase, care necesita o proiectare speciala. Dar proiectantii prefera sa foloseasca programe pe calculator foarte bune provenite de pe coasta de est a SUA, zona care, ca si restul Europei, are un risc seismic infim fata de cel al Romaniei sau Turciei. Tragediile recente din Turcia s-ar putea repeta in Bucuresti, pe fondul enormei indolente a celor sapte primari ai Bucurestiului.