Yasser Arafat sta pe un butoi cu pulbere

De trei saptamani, in Gaza si Cisiordania, teritorii aflate sub tutela Autoritatii Autonome Palestiniene, condusa de Yasser Arafat, au loc demonstratii impotriva acestuia, confruntari intre diferite

De trei saptamani, in Gaza si Cisiordania, teritorii aflate sub tutela Autoritatii Autonome Palestiniene, condusa de Yasser Arafat, au loc demonstratii impotriva acestuia, confruntari intre diferite factiuni, soldate cu morti si raniti, rapiri ale unor demnitari palestinieni ori straini, atentate care-i vizeaza pe criticii "Raisului", cum i se zice presedintelui palestinian, si incendieri ale cladirilor ce adapostesc institutii oficiale. Sa adaugam demisia premierului Ahmad Qorei, pe care Arafat a respins-o, in timp ce parlamentul palestinian o voia acceptata si urmata de un nou guvern. In ultima saptamana, alti doi ministri, ai Justitiei si Planificarii, si-au inaintat demisiile.
Cea mai grava criza din ultimii 20 de ani
Arafat se confrunta, asadar, cu cea mai grava criza palestiniana din ultimele doua decenii, ea putand avea implicatii dintre cele mai mari. "Batranul", cum ii spun apropiatii celui ce a implinit 75 de ani, n-a fost niciodata atat de contestat ca acum, si chiar de ai sai. Sunt denuntate coruptia, nepotismul si demisiile la care au fost constranse unele personalitati, precum Qorei, si care au provocat o dezlantuire fara precedent a unor militanti. In Gaza, membri ai Brigazilor Martirilor Al Aqsa, bransa inarmata a miscarii Al Fatah, condusa de Arafat, au protestat vehement dupa ce el isi numise nepotul, pe generalul Mousa Arafat, sef al securitatii palestiniene. Violentele manifestatii au fost insotite de sloganul: "Ocupatia israeliana si coruptia sunt doua fatete ale aceleiasi medalii". "Coruptie e peste tot in lume, dar nu ca aici", spunea in "Le Point" un inalt functionar al Autoritatii Palestiniene. "In realitate, nu exista un singur apropiat al lui Arafat care sa nu fie corupt. De altfel, el nu numeste pe cineva intr-un post de conducere decat daca are un dosar compromitator despre acesta, ca sa-l aiba cu ceva la mana". Radicalii din miscarea Al Fatah creata de Arafat ii acuza pe liderii istorici de coruptie, imobilism si lipsa de reforme. Climatul de insecuritate si dezordinea se acutizeaza in Gaza si, mai nou, in Cisiordania, iar cererea de reorganizare a numeroaselor servicii de securitate a fost blocata de Arafat, care, totodata, nu a conferit puteri reale guvernului. In vreme ce Cisiordania e reocupata de armata israeliana din cauza atentatelor antiisraeliene, Gaza a fost ocolita. In schimb, in decembrie 2001, trupele israeliene l-au blocat pe Arafat la Ramallah, el fiind lipsit de contacte directe ori de deplasari in Gaza si Cisiordania. Ca urmare, imaginea celui care, de peste 36 de ani, este considerat simbolul luptei nationale palestiniene, s-a erodat, iar Arafat e pe cale sa piarda batalia vietii sale - crearea statului palestinian cu el ca presedinte. Marginalizat de Israel, criticat de SUA, admonestat de presa araba, a ramas, totusi, partener al UE. Se spune ca, dupa ce a supravietuit atator evenimente grave, are sapte vieti, precum pisica. Azi cei care nu-l iarta ca a semnat cu Israelul acordurile de la Oslo si pare sa aiba mai multi critici printre palestinieni decat aliati. Cei ce-l acuza ca a tradat aceste acorduri; cei care denunta coruptia din teritorii si cei ce vor reforme; cei ce vor pacea cu Israelul si cei ce viseaza sa distruga statul evreu; cei care au venit cu el din exil in teritorii si cei "dinauntru", care-i contesta pe primii. Cu procesul de pace torpilat, cu teritoriile autonome sufocate economic din cauza blocadei israeliene, Arafat se afla pe un butoi cu pulbere si la "amurg", reamintind ceea ce spunea despre el un interlocutor: "N-a ratat nici o ocazie sa rateze totul".
Revolta Brigazilor Martirilor Al Aqsa
Aparent paradoxal, contestatarii au in frunte Brigazile Martirilor Al Aqsa, bransa inarmata a Al Fatah, creata in 1959 de Arafat si condusa de el, care este principala componenta a Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), uniune a mai multor grupari palestiniene, infiintata in 1964, spre a-i reprezenta pe palestinieni. Din 1969, presedintele OEP e Arafat. Fatah reprezinta initialele arabe ale miscarii de eliberare nationala. Organul ei politic suprem este Consiliul National Palestinian (parlamentul in exil). Creat tot in 1964, reprezinta societatea civila, sindicatele, armata de eliberare si toate factiunile, inclusiv pe cele ce se opun procesului pacii. Dupa aparitia Autoritatii Palestiniene, in 1994, institutie interimara in perspectiva crearii statului palestinian, CNP a pierdut din greutate, dar are o importanta simbolica, el reprezentand milioanele de refugiati palestinieni. In 1991, dupa ce l-a sprijinit fatis pe Saddam Hussein, in primul razboi din Golf, OEP a fost tot mai izolata pe plan international, pierzand sustinerea financiara a monarhiilor arabe petroliere. La alegerile din teritorii (1996), Fatah a obtinut 50 de locuri, din 88, in Consiliul Legislativ Palestinian - parlamentul -, iar Arafat a devenit presedinte al Autoritatii Autonome. Partidele de opozitie fac parte tot din OEP, exceptand miscarile radicale integriste Hamas si Jihadul Islamic. Acestea sunt: Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPEP, lider istoric George Habache); Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei (FDEP, lider istoric Nayef Hawatmeh); Frontul de Salvare Nationala Palestinian (FSNP); Partidul Poporului (ex-comunist). Toate se opun lui Arafat si procesului de pace cu Israelul, desi ponderea lor e neinsemnata, spre deosebire de Hamas, creat si cu sprijin extern, in 1987, ca o contrapondere a OEP in eventualele tratative cu Israelul. Presat din interior, dar si din exterior, Arafat a acceptat in 2002 sa desemneze un premier al guvernului, dar, din pacate, nu i-a conferit puteri reale, de unde si unul dintre motivele contestatiilor de azi.
Dahlan - omul-forte din Gaza
Port-drapel al razvratitilor nu sunt doar Martirii Al Aqsa, ci o generatie a dezamagirii create de impasul procesului de pace si de nemultumirea fata de lipsa unor reforme reale, atat politice, cat si economice. Acuzand coruptia celor din jurul lui Arafat, care au "tocat" cinci miliarde de dolari ajutor international, imobilismul si nepotismul din sanul Autoritatii, ei au trecut la gesturi radicale, incendiind resedinte de guvernatori (la Jenin), sedii ale serviciilor de securitate in Gaza sau Cisiordania, ori sechestrand demnitari. La cele de mai sus se adauga o lupta subterana pentru putere intre diferite factiuni - unele avand state arabe in spate -, stiut fiind ca Arafat are 75 de ani si e foarte bolnav. Intre contestatarii si criticii lui se detaseaza Mohammad Dahlan (43 de ani), palestinian din "interior", fost sef al securitatii preventive din Gaza si ex-colaborator apropiat al "Batranului", care apare ca omul-forte din Gaza. Intr-un interviu aparut in ziarul kuweitian "Al-Wattan", el a spus ca, "in Gaza, coruptia nu mai poate fi tolerata, iar reformele decretate de Arafat trebuie aplicate". Daca nu vor fi puse in aplicare, vor avea loc manifestatii de masa, l-a avertizat el pe Arafat, somandu-l sa nu mai concentreze puterea in cadrul Autoritatii. Partizanii lui Arafat il acuza pe Dahlan de conspiratie si sustin ca este "omul SUA". La randul lui, "Batranul" vorbeste de "complot si extinderea haosului". Exista o nuanta si in pozitia Brigazilor Al Aqsa din Cisiordania, care, cu cateva zile in urma, au executat sumar trei palestinieni acuzati de "colaborare cu inamicul sionist". Ele pretind ca trebuie pedepsiti cei din serviciile de securitate, intrucat au cooperat cu Shin Beth, serviciile israeliene de securitate interna. Surprinzator ori nu, actuala criza din teritorii nu l-a lasat indiferent nici pe inamicul nr. 1 al lui Arafat, seful suprem al Hamas, Khaled Mechaal, care i-a somat pe Rais si pe Qorei "sa puna capat haosului actual, foarte periculos pentru poporul palestinian". In concluzie, "Batranul" Arafat pare sa stea pe un butoi cu pulbere, privind neputincios la haosul din jur.