La Washington au început să cadă primele capete

Rumsfeld achită nota de plată pentru războiul din Irak, în vreme de republicanii pierd majoritatea şi în Senat

apărării, Donald Rumsfeld, arhitectul războiului în Irak, care şi-a înaintat demisia la numai câteva zile după ce Bush declarase că nu are nici cea mai mică intenţie să renunţe la serviciile sale.
După ce preşedintele Bush a recunoscut că republicanii au ieşit "snopiţi" în alegerile de marţi, s-a făcut simţită nevoia unor ţapi ispăşitori, şi primul dintre aceştia nu putea fi decât Rumsfeld, ca urmare a dezastrului irakian. Omul al cărui nume se identificase cu războiul din această parte a lumii, cu doctrina loviturilor preventive împotriva inamicilor prezumtivi ai Americii şi cu metodele de interogare dure, mergând până la autorizarea torturii împotriva suspecţilor de terorism, s-a văzut nevoit să iasă din scenă, pentru a limita cât de cât daunele aduse Administraţiei Bush în cei doi ani pe care îi mai are la dispoziţie. Poziţia lui Rumsfeld devenise tot mai precară, după ce împotriva lui s-au răsculat însăşi cadrele militare de frunte ale Pentagonului, care l-au criticat vehement într-un editorial publicat concomitent în mai multe ziare ale forţelor armate. El riscă acum o umilinţă şi mai mare, în condiţiile în care organizaţiile americane de apărare a drepturilor omului au cerut darea sa în judecată pentru a răspunde de tratamentele barbare acordate deţinuţilor din închisorile de la Abu Ghraib şi Guantanamo.
O perspectivă nouă asupra războiului
Senatorul Carol Levin, democratul care va ocupa funcţia cea mai înaltă în Comitetul senatorial pentru Serviciile Armate, şi-a exprimat convingerea că retragerea lui Rumsfeld va duce la o schimbare a politicii faţă de Irak. Preşedintele a promis că succesorul lui Rumsfeld, Robert Gates, "va aduce o perspectivă nouă războiului", dar a dat limpede de înţeles că nu are în vedere o retragere rapidă din Irak. "şi eu doresc ca trupele noastre să se întoarcă acasă, dar să se întoarcă victorioase", a spus el, adăugând că l-a ales pe Gates pentru că acesta gândeşte în acelaşi fel: "El înţelege că înfrângerea nu poate fi o opţiune în Irak". Schimbarea lui Rumsfeld este unanim salutată de presa internaţională, până şi ziarele din Marea Britanie, aliatul cel mai apropiat al Americii, reproşându-i "intransigenţa şi duritatea sa, ca şi refuzul de a-şi recunoaşte greşelile" ("Daily Telegraph") sau descriindu-l ca "omul nepotrivit într-un moment delicat al istoriei americane" ("Times"). Paradoxal, până şi noile autorităţi irakiene şi-au exprimat satisfacţia pentru schimbare, deşi e greu de ştiut dacă ea le va fi avantajoasă sau nu.

Democraţii domină ambele Camere ale Congresului
Deruta republicanilor a fost întărită de anunţul că democraţii vor deţine majoritarea şi în Senat. Suspansul a durat până în ultimul moment, când se aştepta rezultatul din statul Virginia. Cu o majoritate redusă de 7.236 de voturi mandatul a fost adjudecat până la urmă de candidatul democrat Jim Webb, chiar dacă oponentul său, republicanul George Allen, a refuzat să se declare învins, cerând renumărarea voturilor. Acum democraţii şi republicanii vor dispune în Senat de acelaşi număr de locuri, 49, dar întrucât doi senatori independenţi au declarat că vor vota cu primii, înseamnă că, pentru prima oară din 2002, Partidul Democrat va avea o majoritate de 51 de mandate din cele 100, câte numără Senatul, lucru deosebit de important, dat fiind rolul pe care Camera superioară a Congresului îl joacă în stabilirea politicii externe americane. În ce priveşte Camera Reprezentanţilor, democraţii vor dipune de cel puţin 229 locuri (din 435), rezultatele definitive nefiind cunoscute până la apariţia acestor rânduri. şi tot democraţii îşi trec în dreptul numelui lor 28 funcţii de guvernator, din cele 50.