Vulturii Ministerului de Interne

65 de oameni, din Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila", sunt pregătiţi, conform standardelor UE, să înfrunte cele mai periculoase reţele infracţionale, dar şi comandourile

65 de oameni, din Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila", sunt pregătiţi, conform standardelor UE, să înfrunte cele mai periculoase reţele infracţionale, dar şi comandourile teroriste

Luptătorii Grupului Special de Protecţie şi Intervenţie (GSPI) "Acvila" sunt antrenaţi să fie în egală măsură lunetişti, pirotehnişti, scafandri, alpinişti şi paraşutişti şi se descurcă excelent în misiunile cu grad de risc foarte ridicat. Altfel, sunt oameni normali, au familii şi prieteni.

"Dintre cei 135.000 de lucrători ai Ministerului de Interne, "Acvila" are 95 de oameni, aleşi după criterii drastice. Dintre aceştia, doar 65 sunt luptători, ceilalţi asigură logistica, securitatea, dispeceratul sau comunicaţiile unităţii", a spus directorul GSPI, chestorul Valeriu Mihai. Luptătorii sunt antrenaţi după metodele grupurilor de intervenţie din Germania, Austria, Italia şi Olanda.

Doar 10 la sută din candidaţi trec testele

Cei care speră într-o carieră în cadrul unei astfel de unităţi speciale trebuie să treacă de cele mai grele teste medicale, psihologice, fizice şi de cultură generală. În cadrul GSPI "Acvila", sunt acceptaţi doar cei care au o sănătate de aviator, o inteligenţă sclipitoare, viteză de reacţie, imaginaţie şi aptitudini fizice extrordinare. Directorul "Acvila" spune că doar un procent de 10, maxim 20 la sută din candidaţi reuşesc să treacă de toate probele, iar cei 95 de oameni au fost selecţionaţi din 800 de concurenţi.

Antrenamente

Luptătorii nu au voie să facă greşeli. Ei sunt puşi în faţa unor situaţii duse la extrem şi trebuie să găsească rapid soluţii. Aruncatul în gol de la o înălţime foarte mare, sau traversatul unei prăpăstii pe frânghie, bineînţeles asiguraţi de corzi, sunt doar cele mai simple probe pe care cei care vor să devină "vulturii Ministerului de Interne" trebuie să le treacă. Cei care rămân în cursă vor fi antrenaţi, timp de aproximativ o lună, iar programul de pregătire, conceput pe durata a 16, 20 şi chiar 24 de ore pe zi, scoate în evidenţă limitele fiecăruia, în condiţii deosebite de stres, oboseală, nesomn. Vor învăţa o mulţime de tactici de prindere a infractorilor, cum să execute filaje, cum să intervină, sau cum să alerge pe stradă cu arma în mână fără să producă accidente. Iar toate acestea vor continua tot restul vieţii.

În funcţie de performanţe, aspect şi condiţie fizică, sunt aleşi cei care vor asigura protecţia demnitarilor şi cei de la intervenţii. În prezent, la "Acvila", 15 oameni asigură protecţia ministrului şi demnitarilor MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, dar şi a altor oficiali români sau străini, care participă la întruniri sau activităţi, în baza invitaţiei ministrului de interne. Cei care asigură protecţia trebuie să aibă peste 180 de centimetri, cel mult 80 de kilograme şi să aibă un aspect fizic plăcut. Ceilalţi 50 intervin în acţiunile de combatere a terorismului, trafic de droguri sau trafic de carne vie. Nu pot fi identificaţi, ei purtând tot timpul cagule. "Luptătorii de la intervenţie trebuie să aibă în primul rând o agilitate foarte bună, înălţimea şi aspectul fizic nu contează foarte mult. Nu pot fi însă mai scunzi de 175 de centimetri şi trebuie să facă faţă tuturor cerinţelor unei intervenţii. Principiul este, de fapt, următorul. Un luptător de la intervenţie poate să facă şi protecţie, dar cei de la protecţie pot fi implicaţi mai rar, sau chiar niciodată în acţiuni de intervenţie", a precizat chestorul Valentin Mihai.

Acţiuni

Luptătorii de la "Acvila" au dus la bun sfârşit, până în prezent, peste 20 de misiuni cu grad de risc foarte ridicat, cum ar fi destructurarea clanurilor mafiote, dar şi cele de siguranţă naţională cum au fost Francofonia, ori întrunirea preşedinţilor ţărilor din zona Mării Negre. Ei au fost cei care "au acţionat în forţă", împreună cu celelalte forţe ale Ministerului de Interne, şi sub coordonarea DIICOT, în cazul decapitării Clanului Clămparu, cea mai cunoscută şi periculoasă reţea de trafic de carne vie, cunoscută vreodată în România, dar şi în multe alte cazuri asemănătoare, pe care celelalte structuri implicate nu le puteau gestiona singure.

Fiecare luptător are câte două sau trei arme, pe care le foloseşte în funcţie de tipul misiunii şi de locul unde se desfăşoară.

Arme

Arma de bază a unităţii este pistolul mitralieră Heckler&Koch MP5 în versiunea navalizată, ea fiind completată cu dispozitive optice de ochire tip AIMPOINT, amortizoare de zgomot şi lanterne tactice.

Luptătorii mai pot utiliza arme calibru 5,56mm NATO, modelul SG 552 COMMANDO de la SigSauer cu aceeaşi echipare de dispozitive optice AIMPOINT, pistoale automate SCORPION. Pentru pistoale, luptătorii pot alege între Heckler&Koch, USP şi SigSauer P226, echipate cu lanterne, marcatoare cu laser şi amortizoare de zgomot, dar şi rezistentele pistoale GLOCK 17. Armele calibrul 12 sunt nelipsite în misiuni. Echipele de lunetişti folosesc arme precum PSG.1 de la Heckler&Koch si SSG 3000 de la SigSauer, echipate cu lunete puternice şi intensificatoare de lumină reziduală pentru timp de noapte.

Cuibul de vulturi

GSPI "Acvila" a fost înfiinţată în ianuarie 2003 ca urmare a globalizării fenomenului terorist şi a atentatelor din octombrie 2002 de la Teatrul Dubrovka din Moscova şi în urma unei documentări de peste doi ani, în cadrul unităţilor similare din ţările membre ale Uniunii Europene. Este subordonată ministrului MIRA şi coordonat de secretarul de stat Şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică. Nu este foarte cunoscută, dar Ministerul de Interne a reuşit să-şi facă din această unitate un instrument care în prezent poate să răspundă la toate tipurile de misiuni. GSPI Acvila face parte din Asociaţia Internaţională "Atlas", o organizaţie a forţelor speciale din Uniunea Europeană. România are în prezent doar două astfel de unităţi de forţe speciale: Acvila şi Forţele Speciale ale MAPN.