Vremea pune în pericol culturile agricole

Zilele de toamnă târzie şi seceta perpetuată de anul trecut ameninţă grânele şi pomii fructiferi. Agricultorii spun că deja au pierdut 30% din grâu.

Temperaturile prea ridicate din această iarnă şi lipsa precipitaţiilor completează periculos lunile de secetă de anul trecut. Agricultorii spun că din cauza umidităţii scăzute din sol au pierdut deja o parte din producţia de grâne din acest an. Din cauza temperaturilor pozitive, sunt ameninţaţi şi pomii fructiferi şi viţa-de-vie. Pe de altă parte, meteorologii anunţă o iarnă uscată, care va accentua deficitul apei din sol. În decembrie a plouat puţin, iar în ianuarie precipitaţiile se anunţă şi mai sărace.

Mihai Anghel: pierderi la grâu şi la rapiţă

Agricultorul Mihai Anghel spune că temperaturile ridicate pentru această perioadă sunt îngrijorătoare mai ales pentru că ele se adaugă peste seceta din ultimele cinci luni ale anului trecut. „Din august şi până acum a plouat de două ori, ceea ce e teribil de puţin. Grâul stă pe loc, nu s-a dezvoltat corespunzător, că n-a avut apă. Acum e perioada de repaus, trăieşte din brumă, dar cu temperaturile acestea poate deveni acut, că se usucă. El a răsărit, dar crede că a venit primăvara, poate intra în vegetaţie şi are nevoie de apă".

Mihai Anghel susţine că are deja pierderi semnificative, de 30%, la grâu, iar rapiţa a pierdut-o în totalitate în toamnă, că n-a mai răsărit. El spune că trebuie schimbat planul de culturi şi că „ar trebui ca la anul să mărim suprafeţele de porumb şi de floarea-soarelui".

Iarnă uscată ca în 2002

Agricultorul îşi aminteşte că o astfel de vreme în ianuarie nu s-a mai pomenit din 2005, când au fost şi + 20 de grade Celsius, şi din 2002, când a fost o iarnă la fel de uscată, urmată de o producţie dezastruoasă de grâu.

Cât priveşte preţul grâului şi o eventuală influenţă asupra preţului pâinii, Mihai Anghel spune că e prea devreme ca să ne îngrijorăm şi că stocurile de anul trecut, când s-au făcut 8 milioane de tone de grâu după raportările Ministerului Agriculturii, ar trebui să fie suficiente. Mihai Anghel a obţinut anul trecut o producţie de grâu de 50.000 - 60.000 de tone de grâu, care valorează cam 10 milioane de euro.

Culiţă Tărâţă: „n-avem nici irigaţii"

Alt agricultor, Culiţă Tărâţă, spune că ne confruntăm cu o secetă fără precedent şi că deficitul de apă este mai mare ca oricând. „Această vreme ne prinde total nepregătiţi, mai ales că nu avem un sistem de irigaţii bun şi nici nu am făcut nimic ca să investim în el. Ar trebui să declarăm o stare de necesitate vizavi de acest sistem de irigaţii care acum a trecut pe domnii private şi noii proprietari nu-l mai vor şi îl desfiinţează".

Tărâţă susţine că zonele unde a irigat de două ori arată mai bine, dar în sud, unde n-a fost apă, plantele nu i-au răsărit. „Rapiţa este compromisă, iar grâul şi orzul, în proporţie de 30 - 40%. Am săpat şi n-am găsit apă până la o adâncime de 70 de centimetri. Dacă vremea o ţine tot aşa, va fi vai şi-amar de capul nostru". Agricultorul spune că fermierii ar trebui să se unească şi să facă parteneriate pentru a accesa fonduri pentru noi sisteme de irigaţii.

Ştefan Poienaru a recuperat rapiţa

Mult mai optimist, Ştefan Poienaru spune că vremea de acum încă nu-l îngrijorează şi că abia la sfârşitul lunii martie va trage o concluzie, când plantele vor relua procesul de vegetaţie. Dimpotrivă, el susţine că pentru unele culturi, vremea actuală de toamnă lungă este favorabilă şi că s-a recuperat mult din stadiul de vegetaţie: „de exemplu, ce am semănat târziu, între 5 - 19 noiembrie, am recuperat datorită temperaturilor mai ridicate de acum. De exemplu, la rapiţă, acum 2-3 săptămâni nu dădeam şanse să reziste decât 25 - 30 % din culturi, acum, însă, putem spune că am recuperat 70% din ele".

Poienaru susţine că „ne apropiem de o situaţie normală de dezvoltare a plantelor", că există apă acum în sol pentru ceea ce se întâmplă cu ele şi că următoarele 2, 3 luni vor fi decisive pentru a prognoza cu adevărat seceta. „Nu ne-ar prinde bine o poziţie dezastruoasă, mai bine să ne rugăm să plouă. Numai gerul uscat, adică temperaturi de - 12 grade Celsius pe teren neacoperit de zăpadă, poate fi cu adevărat dăunător culturilor", a conchis Poienaru.

Când vom scăpa de secetă?

Specialiştii în agrometeorologie arată că în prezent rezerva de umiditate din sol este în majoritatea zonelor satisfăcătoare, ceea ce înseamnă între 500 şi 700 de mc/ha, dar că sunt zone agricole unde încă este nevoie de apă. Ei spun că, în vestul Moldovei, în centrul ţării, în Banat, Oltenia şi o parte din Muntenia, grâul are şanse să se facă, deoarece în aceasta perioadă a anului nu are nevoie de foarte multă apă.

"Se mai semnalează deficite la zonele cultivate cu grâu în Bărăgan, în centrul şi nordul Dobrogei, dar şi în estul Moldovei, unde acum avem între 250 şi 350 mc/ha", ne-a spus Elena Mateescu, director executiv la Administraţia Naţională de Meteorologie. Specialistul mai arată că decembrie a fost o lună aproape normală din punct de vedere al precipitaţiilor, cu 39 l/ mp. În mod normal, cantitatea de precipitaţii pentru decembrie ar trebui să fie 43,2l mp.

"Dar din cauza deficitului de precipitaţii din lunile septembrie, octombrie şi noiembrie şi dacă nu va ploua sau nu va ninge în următoarele trei luni, este posibil ca şi zonele care sunt acum satisfăcătoare din punct de vedere al precipitaţiilor să intre în deficit de apă. Aceste luni sunt decisive. Dar după cum arată prognoza pe termen mediu de la Londra, este posibil ca deficitul de apă din zonele în prezent afectate să se menţină şi să se accentueze", mai spune Mateescu.

În următoarea parte a lunii ianuarie, prognoza agrometeorologică arată că se întrevăd precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) în majoritatea regiunilor agricole. Cu toate acestea, seceta solului, în unele locuri moderată, iar în altele, izolat puternică, se menţine pe unele areale agricole.

În restul lunii ianuarie, prognoza arată că sunt şanse de precipitaţii în toată ţara, poate un pic mai mari în vestul ţării, unde pot fi depăşite normele climatologice lunare.

Ce zice prognoza

În luna februarie, specialiştii spun că este posibil să avem precipitaţii în mai toate zonele, cu excepţia zonelor sud-estice şi sudice, unde cantităţile de apă vor fi sub mediile multianuale. Prognoza de la Londra arată că în martie va ploua ceva, iar cantităţile lunare de precipitaţii vor fi normale. Este posibil ca în vestul şi centrul ţării să plouă mai mult.

" Rapiţa este compromisă, iar grâul şi orzul, în proporţie de 30 - 40%. "
Culiţă Tărâţă
agricultor

"Grâul stă pe loc, nu s-a dezvoltat corespunzător, că n-a avut apă."
Mihai Anghel
agricultor