Vreau să scot cârciuma din căminul cultural

Ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, are o misiune grea de îndeplinit. Într-un an crucial pentru viitorul european al României, el trebuie să convingă membrii Cabinetului Tăriceanu că şi

Ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, are o misiune grea de îndeplinit. Într-un an crucial pentru viitorul european al României, el trebuie să convingă membrii Cabinetului Tăriceanu că şi problemele culturale sunt la fel de importante pentru ţară precum cele ale sănătăţii, agriculturii, industriei, justiţiei sau educaţiei. Adrian Iorgulescu a avut disponibilitatea să ne vorbească despre frământările şi proiectele sale, unele neştiute până acum.
- Domnule ministru, care este următorul act normativ pe care doriţi să-l puneţi pe masa guvernului spre aprobare?
- Primul lucru pe care mi se pare foarte important să-l realizez este reabilitarea infrastructurii culturale rurale. Un studiu ne arată că 96% din săteni primesc informaţia culturală prin intermediul televiziunii, iar 65%, în mod direct, la aşezămintele culturale din mediul sătesc. De aceea, noi avem două obiective: repararea clădirilor respective şi modificarea legii aşezămintelor culturale, aşa încât să putem readuce acolo manifestări menite să conserve tradiţiile locale, să favorizăm socializarea şi schimburile culturale cu alte localităţi din ţară sau din străinătate, să facem posibilă proiecţia de DVD-uri, să creăm biblioteci şi să aducem internetul. Dacă la oraş există elite comparabile cu cele europene, la sate, unde trăiesc 50% din români, nivelul cultural este de secol 19, iar inerţiile sunt foarte mari. Trebuie să treacă o generaţie pentru a se schimba mentalitatea.
- De unde veţi obţine bani pentru finanţarea acestui proiect?
- Am să solicit guvernului alocarea a 100 milioane de euro, de la buget sau dintr-un împrumut extern. Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a promis şi el că ne va da 300 milioane de euro din fondurile europene destinate dezvoltării rurale. Pe deasupra, în proiectul de ordonanţă vom prevedea obligativitatea autorităţilor locale să acopere 10% din costurile făcute pentru reabilitarea aşezămintelor culturale aflate în jurisdicţia lor.
- Am observat că fostele cămine culturale au fost concesionate unor investitori privaţi, iar acolo răsună acum manele. Cum veţi rezolva această problemă?
- Este adevărat! Trebuie să găsim o formă legală pentru ca aceste spaţii să fie redate scopului pentru care au fost construite, şi nu să lăsăm barurile, discotecile, cârciumile sau mai ştiu eu ce s-a făcut pe acolo. Majoritatea căminelor culturale nu sunt, aşa cum cred unii, produsele epocii comuniste. Ele au fost construite după model european, începând cu sec. 19, la iniţiativa unor mari cărturari, cum ar fi B.P. Haşdeu sau Spiru Haret. Pe deasupra, proiectul vizează şi reabilitarea muzeelor ţărăneşti, a caselor memoriale - cum este cea din Humuleştii lui Creangă sau a lui Caragiale din Haimanale - şi conacele boiereşti, cum este cel al Goleştilor. Am identificat peste 3.000 de aşezăminte culturale aflate în mediul rural.
- Ce alt proiect de amploare mai aveţi?
- Am pregătit un memorandum prin care cer guvernului aprobarea unui împrumut extern de 250 milioane de euro. Cu 100 de milioane se va reabilita Biblioteca Naţională, iar cu restul se vor reface peste 30 de opere, teatre, muzee şi filarmonici din ţară.
- A apărut o informaţie că guvernul va contribui cu bani pentru construcţia Catedralei Neamului, cu toate că, în prima fază, s-a spus că bugetul statului nu va fi implicat. Care este adevărul?
- Am văzut ştirea, dar ea este parţial exactă. Secretarul general al Camerei Deputaţilor, Mihai Ungheanu, a cerut 153 miliarde de lei în schimbul punerii la dispoziţie a terenului unde se va construi Catedrala, el considerând că şantierul va afecta infrastructura, reţelele de utilităţi etc. Din discuţiile pe care le-am purtat cu reprezentanţii a şase ministere implicate în proiect, am ajuns la concluzia că cererea este enormă, nejustificată şi lipsită de temei. Numai dacă se justifică degajare spaţiului respectiv va fi implicat bugetul de stat şi cu o sumă mult mai mică decât cea solicitată de domnul Ungheanu.
- Viitorul ansamblu "Esplanada" va avea şi unele obiective culturale. Despre ce este vorba?
- "Esplanada" va fi un ansamblu interesant, foarte modern, care, pe lângă birouri, magazine, un parc acoperit, va conţine şi trei obiective culturale. O sală de concerte cu 2.500 de locuri, de care Bucureştiul are mare nevoie, un spaţiu expoziţional imens şi o sală de 500 de locuri, cu destinaţii multiple: teatru, concert, proiecţii de film, în antiteză cu centrul vechi al Bucureştiului.
- Statul român intenţionează să răscumpere Castelul Bran şi Domeniul Peleş după retrocedare?
- În primul rând, trebuie ca posesorii de drept să le recapete, conform legii. Ei vor avea obligaţia să păstreze în circuitul cultural aceste muzee şi să le conserve încă trei ani. Dacă proprietarii vor dori să le vândă, statul român are dreptul de preemţiune şi va urma o negociere cu Ileana de Habsburg, fiica Reginei Maria şi, respectiv, cu Familia Regală, pentru a le răscumpăra.