Vizita la supermarket, bifată ca activitate extraşcolară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Excursiile şi activităţile sportive sunt primele într-un clasament al activităţilor extraşcolare alese de elevii din mediul rural, relevă concluziile parţiale ale studiului „Starea activităţilor extracurriculare în mediul rural“, dezbătut joi de Fundaţia Soros România.

„Există un interes foarte mare pentru activităţile extraşcolare în rândul elevilor din mediul rural. Este vorba despre acele activităţi care îi pot ajuta pe copii să depăşească diferenţele care există între ei şi elevii din mediul urban“, spune coordonatorul de program în cadrul Fundaţiei Soros Denisa Ionescu.

Potrivit acesteia, nu este totuşi „clar“ modul în care activităţile îi pot ajuta pe copii să îşi dezvolte anumite competenţe de care au nevoie şi să se adapteze la societatea actuală.

Studiul arată că deşi comunităţile rurale sunt deschise către realizarea de activităţi în afara şcolii, acestea nu sunt întotdeauna ceea ce v-aţi aştepta să fie. În unele cazuri, inclusiv jucatul copiilor în curtea şcolii este considerat de către profesori ca fiind o activitate extraşcolară.

Excursiile sunt însă preferatele copiilor. Mulţi dintre ei nu au văzut marea, muntele, şi nu au fost la oraş, aşa că o excursie la mall, la Bucureşti, e visul multor copii. Afirmaţii precum: „Eu aş vrea să merg la Bucureşti, că e mai frumos“, se regăsesc printre dorinţele exprimate de copii în cadrul focus-grupurilor organizate de fundaţie.

Printre astfel de excursii s-a numărat şi vizita fetelor din Centrul de Educaţie Incluzivă din Mihălceni la supermarketul Kaufland din Focşani, unde au învăţat cum să folosească coşul de cumpărături şi cum să cântărească legumele la cântarul electronic.

„S-a făcut o clasificare a activităţilor extraşcolare în funcţie de preferinţele lor şi a reieşit că excursiile sunt cele mai de dorit pentru că astfel ei au ocazia să viziteze, să vadă, să interacţioneze cu alţi oameni să iasă din mediul în care sunt şi să cunoască. După excursii, elevii din rural preferă activităţile de tip sportiv, activităţile de tip cultural, sărbătorirea diferitelor zile locale, tradiţii“, spune Denisa Ionescu.

Ea a semnalat faptul că foarte puţini elevi şi părinţi intervievaţi au optat pentru activităţile de tip caritabil, prin care să poată fi ajutaţi alţii oameni.

În opinia coordonatorului de programe, activităţile extraşcolare depind foarte mult de experienţa profesorului.

"Sunt profesori care au fost implicaţi în proiecte, schimburi de experienţă cu alţi profesori chiar străini prin programe cu finanţare europeană şi au idee şi ştiu ce să facă. Este nevoie de o mai mare formare şi informare a profesorilor în ceea ce priveşte modul de derulare a activităţilor extraşcolare", a mai spus reprezentantul Fundaţiei Soros.

Denisa Ionescu consideră că ar fi necesară o implicare mai mare a părinţilor în viaţa şcolii, mai ales pentru a ajuta financiar realizarea de activităţi extracurriculare.

Coordonatorul a afirmat că de multe ori unele activităţi extraşcolare se fac „doar ca să se facă“, în unele cazuri copiilor „nefiindu-le clar în ce anume s-au implicat“.

Studiul a fost realizat în 20 de şcoli din judeţele Alba, Călăraşi, Vâlcea şi Vrancea.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite