Vise în deşert

Romanii au cucerit şi Tripolitania feniciană, de la cartagineni, şi Cirenaica, pe care colonii greci o numiseră Libia. Libienii au trăit apoi în Imperiul Bizantin, au cunoscut Islamul şi au

Romanii au cucerit şi Tripolitania feniciană, de la cartagineni, şi Cirenaica, pe care colonii greci o numiseră Libia. Libienii au trăit apoi în Imperiul Bizantin, au cunoscut Islamul şi au ajuns în Imperiul Otoman. Până când Roma şi-a pus din nou în cap să aibă Imperiu (1911); în Libia sau Etiopia există încă vestigii moderniste ale unei colonizări italiene de scurtă durată. Italienii au fost evacuaţi de Aliaţi (1942), dar Libia a rămas sub francezi şi britanici. Regele Idris I din dinastia Sanusi a cucerit independenţa ţării şi a oferit americanilor o concesiune petroliferă de 14 milioane de acri. Un ofiţer de numai 29 de ani îl va detrona, pentru a instaura o dictatură de inspiraţie socialisto-islamică. Pe urmele lui Nasser, Gaddafi a început să aibă vise de mărire pan-arabă. Tripoli a vrut să conducă diferite uniuni statale nord-africane, ba chiar şi cu Siria. După mai multe asemenea încercări eşuate, colonelul s-a îndreptat asupra interiorului continentului. "Statele Unite Africane" nu au putut apărea, dar aşa a fost inspirată Uniunea Africană.

Cu un Gaddafi dispreţuitor faţă de democraţia occidentală şi ostil puterilor vestice, dar amic al fostului bloc socialist est-european, libienii nu au putut profita de bogăţia ţării. Şcolit în Occident, al doilea fiu al colonelului şi-ar fi preferat tatăl mai curând fondator al unui Singapore, decât epigon al lui Mao.