Violenta urbana nu are frontiere

Explozia de violenta urbana din Franta, la care asistam de aproape doua saptamani, a provocat reactii generale de soc si uimire si, totusi, la o privire mai atenta, ea nu ar trebui sa constituie o

Explozia de violenta urbana din Franta, la care asistam de aproape doua saptamani, a provocat reactii generale de soc si uimire si, totusi, la o privire mai atenta, ea nu ar trebui sa constituie o surpriza chiar atat de mare. Situatia din suburbiile Parisului si ale altor mari orase franceze era cunoscuta de multa vreme: somajul, conditiile mizerabile de locuit, familiile dezorganizate, deficientele sistemului de invatamant, drogurile si criminalitatea au transformat cartierele marginase ale aglomerarilor urbane in focare ale furiei si disperarii. Aci, in precaritatea integrarii sociale, trebuie cautate cauzele actualelor tulburari. Lipsiti de orice perspectiva, tinerii imigranti arabi si africani au devenit prada usoara radicalizarii si huliganismului. Iar din acest punct de vedere, exemplul Frantei este departe de a fi singular. Asemenea rabufniri de violenta s-au mai inregistrat, in perioada anterioara, in ghetourile americane (cele intamplate la Los Angeles semanand ca doua picaturi de apa cu cele ce se petrec astazi in foburgurile pariziene) sau in zonele marginase locuite de pakistanezi si hindusi dintr-un sir de localitati britanice. Nimic nu poate fi mai exploziv decat noul tip de apartheid, etnic, confesional si, mai ales, social, ca una dintre marile racile ale secolului XXI. Vorbind de imigrantii de culoare si, in general, de categoriile defavorizate, in afara de sport ori de muzica rock si hip-hop, portile profesiilor asa-zise de elita, magistratura, chirurgia de mare finete, invatamantul superior s.a. le sunt, de regula, inchise, rezervandu-li-se slujbele cele mai murdare, dezagreabile si prost platite. Cata vreme insertia sociala bate pasul pe loc, cata vreme nu se vor face progrese reale in aceasta directie, cauzele raului vor persista, existand toate sansele ca tulburari de felul celor de astazi, chiar daca valul actual va trece, sa reizbucneasca oricand si oriunde. Deocamdata insa, pe baza principiului dominoului si conform mimetismului, ele par a prolifera. In epoca telefoanelor mobile si a internetului, violenta urbana nu are frontiere. Chiar si in Bucuresti au fost vazuti, in aceste zile, cativa tineri, care, purtand masti de protectie, izbeau cu furie in tabliile autobuzelor si tramvaielor. Tineretul e inclinat sa imite ceea ce vede la televizor. Este bine ca, la Bucuresti, s-a organizat primul targ underground de tineret "Kartier 2005", ca modalitate a defularii preaplinului adolescentin. Dincolo de aceasta insa, nu trebuie sa uitam ca si Bucurestii isi au cartierele lor de mizerie, Zabrautii lor, ca asemenea mahalale dezolante exista si in provincie. Aici locuieste, in principal, populatia de origine roma, pentru care, pana acum, s-a facut prea putin. Or, daca nu se vor lua din timp masuri pentru diminuarea si, pana la urma, eliminarea clivajelor urbane, precum si pentru imbunatatirea situatiei salasurilor tiganesti de la sate, nu este exclus ca, mai devreme sau mai tarziu, sa ne vedem confruntati cu evenimente similare celor de acum, din Franta. Hadarenii au fost un simplu semnal de avertisment.