Vine taxa pe CO2

Cel mai dur şi alarmant raport privind încălzirea globală propune taxarea pe tona de emisii de gaze cu efect de seră. Schimbările climatice afectează bugetul României cu 3 miliarde €

Cel mai dur şi alarmant raport privind încălzirea globală propune taxarea pe tona de emisii de gaze cu efect de seră. Schimbările climatice afectează bugetul României cu 3 miliarde € anual

Omenirea se află într-un mare pericol din cauza poluării, riscând ca, în câteva zeci de ani, să plătească scump noxele emise în prezent în atmosferă, potrivit Raportului prezentat vineri, la Bangkok, la finalul reuniunii experţilor în materie de mediu şi poluare.

ei 450 de experţi interguvernamentali, mandataţi de guvernele din 120 de ţări, care au discutat în această săptămână la Bangkok despre modul în care trebuie combătut fenomenul de încălzire globală, au ajuns la concluzii dure. În numai 35 de ani, noxele eliminate în atmosferă au crescut cu 70%, nivelul lor ridicându-se dramatic mai ales în perioada 1990-2004.

În cuprinsul raportului se arată că principalii poluatori - centralele electrice care folosesc combustibili fosili, autovehiculele şi toate instalaţiile industriale care folosesc combustia în procesul de producţie - trebuie să-şi modifice neîntârziat tehnologiile, dacă nu chiar să le înlocuiască definitiv.

Indivizii trebuie să-şi schimbe comportamentul, optând pentru o viaţă ecologică - de la a conduce maşina economisind carburantul şi până la a cumpăra produse bio şi a locui în case care economisesc energia termică, electrică şi apa.

Printre măsurile propuse se numără şi o taxă pe emisiile de gaze care produc efectul de seră (preţul pe carbon), principalul vinovat pentru încălzirea planetei. În acest context, raportul experţilor este cel mai important semnal de alarmă care a fost tras în ultimii ani, în privinţa poluării. La el au muncit 2.500 de experţi în recenzii, are 800 de coautori, a necesitat şase ani de muncă şi este alcătuit din patru volume groase.

Preţ pe emisia de gaze cu efect de seră

Introducerea unui preţ pe tona de emisii de noxe ar putea avea un efect benefic asupra economiei la nivel mondial. Asta în ciuda unei eventuale diminuări a ritmului de creştere a produsului intern brut, pe plan mondial. Raportul realizat de Grupul interguvernamental pentru studiul schimbărilor climatice arată faptul că introducerea unui preţ chiar şi de 100 dolari/tona de emisii de gaze cu efect de seră ar stimula dezvoltarea unor tehnologii mai puţin poluante, dar care, în momentul de faţă, au un preţ mult prea ridicat.

Dacă această taxă ar fi introdusă în România, poluatorii ar trebui să plătească 15 miliarde de dolari anual, ţinând cont că, în 2004, emisiile de gaze cu efect de seră au fost în jurul a 150.000 gigatone de echivalent CO². Adică aproape 11% din PIB-ul estimat pentru 2007.

O serie de modele economice indică faptul că introducerea unui preţ pe emisia de noxe diminuează ritmul de dezvoltare a economiei. Spre exemplu, în scenariul cel mai drastic, ritmul de creştere al PIB se va diminua, până în 2030, cu circa 0,12 puncte procentuale. Totuşi, alte simulări indică faptul că, politicile de eficientizare a emisiilor poluante conduc la schimbări tehnologice mai ample şi, implicit, la dezvoltare economică.

Am pierdut până şi dreptul de a polua

Comerţul cu dreptul de a polua a fost stabilit prin Protocolul de la Kyoto, în 1986, pe care l-a parafat şi România. Prin acel Protocol, fiecărei ţări îi revenea un procentaj din cât are voie să polueze. "Numai că, de când am demarat negocierile de aderare, am reuşit să vindem partea noastră din acest drept către ţările puternic industrializate care ne-au solicitat o parte - două din el. În general, ţările cu industrie foarte dezvoltată au cumpărat drept de poluare de la cele mai sărace, care nici măcar nu aveau industrie", precizează Elena Raicea Laslu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Producătorilor şi Utilizatorilor de Echipamente industriale pentru Protecţia Mediului (UNIMED). "Practic şi din acest motiv trebuie să investim mult mai mult ca alţii în retehnologizare, dat fiind faptul că nu mai avem dreptul de a polua aşa de mult", explică Elena Raicea Laslu.

Şi numai evaluarea gradului în care poate polua o întreprindere mică şi mijlocie poate ajunge la aproape 20.000 euro, în condiţiile în care este făcută de o firmă specializată din România.

Bioxidul de carbon scumpeşte porcul

Ca un exemplu banal, retehnologizarea completă a unei ferme de 100-200 de porcine poate dubla preţul produselor prime din carnea respectivă. "Eliminarea pe cale ecologică a dejecţiilor de la animale, filtrarea apei reziduale rezultate din procesele tehnologice, combaterea mirosului specific care sufocă de obicei zonele în care se află ferma, "toaleta" cuştilor, distrugerea ecologică a resturilor care nu pot intra în procesul de comercializare, toate acestea costă enorm de mult", explică Elena Laslu. Ea arată că totalul cheltuielilor de mediu se reflectă în preţul produsului finit, în ţările care aplică măsurile respective. "Aşa că nu este de mirare că preţul cărnii de porc este mult mai redus la noi; producătorii aruncă dejecţiile pe unde apucă, apa reziduală ajunge nefiltrată în râul din apropiere sau se scurge în pământ, ajungând în stratul de apă freatică. Numai că tot face cineva aceste cheltuieli de ecologizare - primăriile sau cei care administrează zona respectivă, Ministerul Mediului şi alţii. Dar niciodată cei ce poluează", atrage atenţia preşedintele UNIMED.

Energiile "verzi" încă ne ocolesc

Sursele de energie regenerabile vor continua să fie o raritate în România şi în anii care vor urma, deşi Raportul de la Bangkok indică foarte clar faptul că pierderile pe termen lung sunt mult mai costisitoare decât investiţiile în protecţia mediului.

"Hotărârea de Guvern privind strategia de valorificare a surselor de energie regenerabile există din 2003, dar niciunul dintre guvernele de până acum nu s-a implicat prea mult în punerea lor în valoare", a remarcat prof. univ. dr. Mircea Duţu, rectorul Universităţii Ecologice din Bucureşti.

"De exemplu, se ştie că zonele în care energia eoliană poate fi pusă la treabă sunt Dobrogea şi sudul Moldovei. Există şi harta vânturilor, dar nu există şi cea a intensităţii lor, aşa că e dificil de stabilit amplasamentul grupurilor aerogeneratoare", precizează rectorul Universităţii Ecologice.

Mircea Duţu atenţionează că pierderile, ca urmare a schimbărilor climatice, costă România în jur de trei miliarde de euro anual, prin pagubele produse de temperaturile mult peste medie care duc la deşertificare, secetă, inundaţii şi alte calamităţi generate de încălzirea globală.

"Poluaţi mai puţin!", un mesaj valabil pentru fiecare dintre noi

Autorii Raportului prezentat, vineri, la Bangkok, încearcă să intuiască unele metode prin care ar putea fi redusă emisia de noxe. Astfel, în sectorul energetic, care deţine cea mai mare contribuţie în sporirea gradului de poluare, introducerea unor tehnologii care să permită capturarea şi stocarea gazelor cu efect de seră sau utilizarea intensivă a energiei regenerabile (solară, maritimă) ar duce la diminuarea volumului de noxe eliberate în atmosferă. Un alt ajutor ar putea fi reprezentat chiar de schimbările de comportament ale oamenilor. Astfel, modificarea modelului de consum spre o structură care conservă resursele poate contribui la dezvoltarea unei economii cu un grad redus de dependenţă faţă de carbon. Construirea unui sistem de administrare a transportului ce include atât planificarea urbană, cât şi programe educaţionale pentru eficientizarea stilului de condus al autoturismului poate atenua emisia de noxe.

"Vom construi cu materiale şi tehnologii noi"

Locuinţele intră la noile norme de mediu mai devreme decât industria. Programul de reabilitare a clădirilor a demarat încă de anul trecut, chiar dacă nu se ştia sigur atunci dacă România va intra în UE. "Până în prezent, 1.700 de clădiri se află pe listă, din care 600 au fost deja expertizate şi vor intra în reabilitare în a doua jumătate a acestui an. Ele vor fi gata până în iunie 2008", precizează Laszlo Borbely , ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Pentru dezvoltarea acestui program, ministerul a obţinut şi fonduri europene. "În următoarea perioadă, vom construi, cu materiale şi tehnologii noi, care respectă întru totul normele de mediu, încă 150 de apartamente", a adăugat Laszlo Borbely.

Avem harta vânturilor, dar nu există şi cea a intensităţii lor"
Mircea Duţu
rector Universitatea Ecologică Bucureşti