Vidra, un sat învelit în celofan şi pardosit cu legume

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comuna ilfoveană este recunoscută prin numărul mare de sere şi producţia de zarzavaturi Cât vezi cu ochii, tunele lungi şi albe acoperite cu plastic gros care foşneşte la fiecare

Comuna ilfoveană este recunoscută prin numărul mare de sere şi producţia de zarzavaturi

Cât vezi cu ochii, tunele lungi şi albe acoperite cu plastic gros care foşneşte la fiecare adiere de vânt. E o senzaţie ciudată să te afli într-un sat de câmpie, în toiul primăverii, şi să nu te izbească verdele grădinilor din curţile caselor. În comuna ilfoveană Vidra, oamenii stau ascunşi mai tot timpul anului sub plasticul alb al serelor, unde cultivă roşii, ardei, conopidă sau vinete. Când vine vremea recoltei, tarabele pieţelor din Bucureşti gem sub greutatea tonelor de legume ale vidrenilor.

Sat de zarzavagii. Aşa i se spune localităţii Vidra, şi pe bună dreptate. Peste 90% din cele 2.500-3.000 de familii se ocupă cu grădinăritul, iar restul îi ajută la treabă, aşa cum zicea un vidrean mai glumeţ. În urmă cu câţiva ani, toate pieţele agroalimentare din Bucureşti erau aprovizionate cu legume şi verdeţuri de comuna ilfoveană Vidra. Situaţia a rămas oarecum asemănătoare, însă producţia de odinioară s-a diminuat considerabil. Cu toate astea, vidrenii continuă să se ocupe cu grădinăritul. Nu pentru că ar fi o afacere foarte profitabilă, ci pentru că aşa au moştenit de la părinţii şi bunicii lor.

Vidrenii se bronzează gratis la solar

"Eu pot să spun că m-am născut în grădină", se amuza mama Ţicu, pentru că de mic copil şi-a petrecut verile printre sere. Astăzi, femeia are peste 70 de ani, are o casă frumoasă, doi băieţi şi o noră, cu care împarte tot ce a agonisit.

Am păşit în curtea familiei Ţicu, am ocolit Opelul Astra break care se odihnea la umbra casei şi m-am îndreptat spre grădină. Când dai celofanul gros la o parte şi păşeşti în seră, ai senzaţia că ai intrat îmbrăcat cu un palton într-o saună. Toată familia Ţicu era la datorie. Unii legau roşiile cu aţe de o bară de fier construind parcă cea mai mare harfă din lume, iar alţii stropeau frunzele răsadurilor cu o soluţie miraculoasă. Ulterior am aflat că aceasta apără roşiile de boli, costă în jur de 100 de lei şi că, dacă vrei recoltă bogată, operaţiunea trebuie repetată săptămânal. Muncă multă, investiţii serioase, se cere pricepere şi îndemânare... oare merită? Ion Ţicu zice că da. "Investesc aproximativ 15.000 de lei în această seră de 1.200 metri pătraţi. Profitul pe două recolte, atât cât dau roşiile anual, este de circa 20.000 de lei." Îmi fac rapid un calcul în minte şi ajung la concluzia că familia Ţicu are un salariu lunar de 500 de euro şi mă gândesc că e acceptabil. Profitul pe care îl scoate Ion de pe 1.200 de metri pătraţi nu este maximum posibil, pentru că am vorbit cu vecini care rămân în buzunar cu 30.000-35.000 de lei, bani curaţi în fiecare an.

Concurenţă mare pe metru pătrat

Una peste alta, businessul cu grădinăritul pare a fi unul de succes. Mai ales dacă ţii cont că în Vidra concurenţa este cea mai acută... pe metru pătrat. Toată marfa merge spre vânzare în acelaşi loc: Bucureşti. Uneori, în aceleaşi pieţe, cum ar fi Berceni. "Mergem la Big, la Berceni, pentru că este în drumul nostru", spun vidrenii.

Familia Ţicu, cunoscută în sat după porecla Broscoi, ne-a îndrumat la un vecin care avea în seră şi altceva în afară de roşii. Astfel, am ajuns în sera familiei Antonescu, a cărei grădină era procopsită şi cu ceva ardei graşi, iuţi şi zarzavaturi.

"Lumea în sat ne ştie de a lui Mareşalu', pentru că ne cheamă Antonescu", se mândreşte soţia mareşalului, o băbuţă mai mică de statură decât Elton de la Steaua, cu braţele vânjoase, muncite, şi cu nişte ochi de un albastru senin, ameţitor. Chiar dacă la început a fost suspicioasă în ceea ce mă privea, socotind că nu mai este destul de tânără şi frumoasă ca să apară la "televiziune", doamna Antonescu ne-a condus în seră şi ne-a dezvăluit tainele grădinăritului.

Cu 5.000 de lei te faci grădinar

Deşi presupune muncă multă, afacerea aduce venituri frumuşele familiilor de zarzavagii din Vidra. Cu toate astea, toţi bătrânii spun că era mai bine înainte de '89. "Păi, înainte, nu puteam produce cât vindeam, mamă, şi astăzi dai o grămadă de bani la stat, şi roşiile vin din străinătate, mai ieftine", sunt câteva motive expuse de Antonescu. Bătrânica ne-a explicat că, dacă pe vremuri îşi permitea să crească de una singură răsadurile, astăzi trebuie să le cumpere cu 0,8 lei firul. Dacă ţinem cont că într-o seră de 1.500 de metri pătraţi sunt necesare circa 8.000 de fire, o investiţie iniţială de aproximativ 5.000-6.000 de lei este necesară. La această sumă se adaugă banii necesari achiziţionării foliei de plastic, instalaţiei de irigare, substanţelor chimice de stropit şi ceva îngrăşământ. Pentru a putea să îţi vinzi marfa în piaţă, ai nevoie de un certificat de producător, care costă 60 de lei, să plăteşti o taxă la primărie şi costul tarabei pe care trebuie să o închiriezi în fiecare zi. Cu toate acestea, bilanţul de sfârşit de an îţi arată că ai un profit net de peste 20.000 de lei.

Chiar dacă grădinarii regretă timpurile de odinioară, atunci când veneau camioanele CAP-iste şi le luau marfa din poartă, nu o duc rău nici azi. S-au adaptat cu noile legi, cu noile taxe, cu noile preţuri. Vidrenii sunt pregătiţi pentru schimbări. "Ne uităm la televizor şi vedem câte ni se pregătesc... De la anu' trebuie să ne unim într-o asociaţie familială dacă mai vrem să vindem. O s-o facem şi pe asta".

FIŞA UNEI AFACERI DE SUCCES

Familia Ţicu: numără 4 membri.

Teren în proprietate: 1.200 de metri pătraţi de grădină pe care cultivă doar roşii, în regim de seră. Capacitatea serei este de 7.000 de fire de răsad.

Investiţia anuală: 15.000 de lei în care sunt cuprinse cumpărarea răsadurilor, amenajarea şi irigarea serei, stropitul răsadurilor, certificatul de producător şi taxele aferente pentru comercializarea roşiilor.

Recolta: 2 producţii anuale însumând 6-7 tone de roşii (circa 1 kilogram de roşii pentru un fir de răsad.

Profit net: 20.000 de lei anual pentru ambele recolte. Din banii câştigaţi din cultivarea roşiilor, ei şi-au construit şi amenajat o casă cu 6 camere şi şi-au achiziţionat o maşină Opel Astra Break.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite