Victoria la prezidenţiale, revendicată de doi candidaţi

la conducerea Mexicului din 1929 până în 2000, nu se dă bătut. Din cauza diferenţei extrem de mici între primii candidaţi, cei peste 71 milioane de mexicani vor fi nevoiţi să mai aştepte

la conducerea Mexicului din 1929 până în 2000, nu se dă bătut. Din cauza diferenţei extrem de mici între primii candidaţi, cei peste 71 milioane de mexicani vor fi nevoiţi să mai aştepte câteva zile până să afle cine le va fi preşedinte.
Pentru că spiritul latino-american are specificul său, inclusiv în politică, actualul preşedinte, Vicente Fox, reprezentanţii bisericii catolice, dar şi ambasadorul Statelor Unite la Ciudad de Mexico au făcut apel la calm, cerându-le candidaţilor să nu se inflameze şi să aştepte rezultatul oficial pe care îl va anunţa, peste câteva zile, Institutul Federal Electoral (IFE). Cu toate acestea, Lopez Obrador, candidatul Partidului Revoluţiei Democratice (PRD), a şi dat semnalul unei mari fieste populare, grăbindu-se să-şi proclame victoria "ireversibilă". Obrador a invocat propria numărătoare, după care ar avea un plus de 500.000 de voturi. La câteva minute după declaraţiile candidatului stângii, a sosit şi replica rivalului său de dreapta, Felipe Calderon, candidat al Partidului Acţiunii Naţionale (PAN), formaţiunea aflată la putere. Potrivit rezultatelor mai multor exit-poluri, Calderon susţine că ar avea un avans între 1 şi 5 puncte faţă de Obrador, drept pentru care s-a declarat, la rândul său, câştigător. IFE a prevăzut metoda de departajare, în cazul în care primii doi candidaţi sunt despărţiţi de mai puţin de un procent. În acest caz, se va trece la numărătoarea manuală a voturilor, operaţiunea care s-ar putea încheia abia duminica viitoare.

Stânga se impune în America Latină
Dacă o va obţine, victoria lui Lopez Obrador (52 de ani) ar marca un nou succes al stângii în America Latină, de această dată chiar în "curtea din spate" a Statelor Unite. Stânga se află deja la putere în Brazilia, Argentina, Venezuela, Bolivia, Uruguay şi Cuba. Obrador, foarte popularul primar al capitalei între 2000 şi 2005, le-a promis mexicanilor să pună capăt privilegiilor aleşilor, să micşoreze salariile înalţilor funcţionari şi să relanseze economia ţării.