Viaţa la 87 de metri deasupra Capitalei

Cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Tramvaiul 20 trece zgomotos, cu urme de rugină, prin faţa ei, în Piaţa Victoriei. Călătorii se uită lung, spre ultimul etaj, 18, şi se întreabă:

Cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Tramvaiul 20 trece zgomotos, cu urme de rugină, prin faţa ei, în Piaţa Victoriei. Călătorii se uită lung, spre ultimul etaj, 18, şi se întreabă: "Cum or trăi oamenii în ditamai blocul ăsta?".

Ca nişte mici vedete, angajaţii Băncii Române de Dezvoltare (BRD), proprietara imobilului, trebuie să răspundă la această întrebare chiar şi rudelor curioase, prietenilor şi vecinilor. "Le spun că am parte de cele mai frumoase apusuri de soare, că pe 19 ianuarie am văzut de la geamul meu chiar şi munţii Carpaţi", explică Cristina Săndulescu, administrator gestiune-documentare. Biroul ei este la penultimul etaj, 17.

"Totul este codificat"

La intrare, uşile se rotesc pe senzori şi te împing înăuntru. În spaţiul larg, cu podeaua din marmură, decorul este rece. Doar se intră într-o bancă. Câteva fotolii din piele, două măsuţe din sticlă şi o machetă din cristal şi granit a clădirii, semnată Ioan Ghilduş, acelaşi sculptor care a realizat vestita "Ţeapă din Piaţa Revoluţiei". La recepţie, una dintre cele două fete identice, cu părul lung, ondulat, cu ochelari şi sacou roşu, îţi dă un număr format din trei cifre, indiferent de cine întrebi. Angajaţii intră în instituţie ca la metrou, folosindu-se de cardul agăţat de gât. "Totul este codificat, înteaga clădire este ca un calculator imens", explică Alexandru Caraculacu, directorul imobiliar al BRD, în timp ce tastează pe un stâlp de la parter o altă cifră. "De aici, chemăm liftul. Apeşi numărul etajului unde vrei să ajungi şi pe ecran îţi apare litera unuia dintre cele şase lifturi la care ai fost repartizat", ne mai lămureşte el.

Stolul de ciori dă ora exactă

După ce a luat prânzul la cantină cu 10 lei, Cristina Săndulescu s-a întors în biroul de la etajul 17. Alături de colegele ei, Irina şi Cosmina, povesteşte despre statutul ei de angajat nu neapărat într-o bancă, ci "în cea mai înaltă clădire din Bucureşti". "Când ies de la metrou, mă uit cu mândrie spre geamul meu din turn. Să ştii că l-am reperat chiar din a doua zi de muncă", spune Cristina. Irina Ştefaniu o completează: "Eu mă orientez mai bine seara, după luminile de la 16, unde cei de la financiar stau mereu până târziu". Partea proastă a lucrurilor, spun fetele, este că cel puţin opt ore pe zi sunt izolate de tot ce e afară, miros, temperatură, zgomot. În schimb, de dincolo de fereastra ermetică primesc negreşit un semn. "Între cinci fără zece şi cinci după-amiaza trece mereu un stol de ciori. Când le văd ştiu sigur cât e ora, pentru că sunt punctuale mai ceva ca ceasul de pe birou", explică amuzată Cristina, după care se duce să fumeze o ţigară în locul special amenajat.

Turnul de control al traficului în Capitală

Ziua de 19 ianuarie aproape că este zi naţională pentru "comunicativii" de la penultimul etaj. Atunci au văzut ca într-o vedere de pe Valea Prahovei munţii Carpaţi. "Probabil din cauza frigului, care a coborât toate impurităţile din atmosferă şi a limpezit zarea, s-a văzut atât de bine creasta munţilor", ne lămureşte Traian Traicu, şeful Serviciului Relaţii cu Media din cadrul BRD. Un alt avantaj, mai aproape de realitate, este imaginea de ansamblu a traficului din aproape tot centrul Capitalei. "Pe la şase mă uit la ambuteiajele din Piaţa Victoriei, de pe Titulescu, 1 Mai, Buzeşti, Ştefan cel Mare şi mă liniştesc. Mai bine mai stau o oră, două la muncă şi plec atunci când se mai eliberează", spune Oana Resceanu, unul dintre analiştii de risc, de la etajul 13.

Şefii au 18 mp, angajaţii stau la "birouri-margaretă"

Chiar dacă proprietarii plănuiesc înălţarea imobilului cu câteva etaje peste cele 19, dintre care unul este tehnic, la doar câţiva metri se ridică deja o clădire care a depăşit turnul BRD cu cel puţin cinci etaje.

"Am auzit din presă că le-ar fi oprit construirea, că nu aveau autorizaţie decât pentru vreo 23 de etaje", zâmbeşte Adela Pascu, secretar generalul care se bucură de un birou individual la înălţime. "Directorii şi directorii adjuncţi au alocat un spaţiu de cam 18 mp, iar restul angajaţilor stau la birouri-margaretă", spune Alexandru Caraculacu, directorul imobiliar.

Floarea la control!

El detaliază şi alte reguli de decor care trebuie urmate cu stricteţe de toţi ocupanţii turnului. "În birou nu este voie să depăşeşti numărul de tablouri stabilit pentru spaţiul respectiv, să aduci vreun alt fel de mobilier decât cel ales de companie sau un alt tip de floare pe lângă cel recomandat de firma care ne consiliează şi ne întreţine florile", susţine Caraculacu.

El justifică aceste fixuri prin faptul că "lucrăm într-o clădire extrem de funcţională, pe care am reuşit să o evacuăm în timp record - 9 minute!".

Turnul BRD, în lung şi-n lat

Regimul de înălţime al clădirii este 3S+P+M+18+etaj tehnic (19). Înălţimea turnului este de 87 m, suprafaţa construită fiind de 35.600 mp. Imobilul a fost proiectat pentru gradul seismic 8 pe scara Richter. BRD a cumpărat clădirea "la cheie", cu suma de 50 milioane de euro, după ce a fost ridicată timp de aproximativ 16 luni.