Viaţa artificială - soluţie pentru încălzirea globală

Cercetătorul american Craig Venter a descoperit calea de a determina bacteriile să producă hidrogen. În viitor, viaţa pe Terra va depinde de folosirea organismelor create artificial, care vor

Cercetătorul american Craig Venter a descoperit calea de a determina bacteriile să producă hidrogen.

În viitor, viaţa pe Terra va depinde de folosirea organismelor create artificial, care vor ajuta omenirea să facă faţă efectelor încălzirii globale şi dispariţiei combustibililor fosili. Teoria a fost lansată de Craig Venter, unul dintre cei mai reputaţi, dar şi mai controversaţi oameni de ştiinţă ai momentului.

Venter, devenit celebru în anul 2000, după ce a anunţat că a reuşit să descifreze codul genetic uman, şi-a anunţat intenţia de a dezvolta primele specii de organisme create în întregime de om.

Craig Venter intenţionează să dezvolte în laborator microorganisme artificiale care să producă biocombustibili şi hidrogen, dar care să şi absoarbă dioxidul de carbon şi alte gaze nocive din atmosferă. Microbii "verzi" vor fi capabili să digere poluanţii produşi de activităţile umane, dar pot deveni şi o alternativă ecologică la actualii combustibili fosili - petrolul şi cărbunele.

Nou-născutul din laborator

Institutul "J. Craig Venter" din Rockville, Maryland, a depus recent dosare de patentare pentru aşa-numita "Microplasmă de laborator", o bacterie artificială creată prin sintetizarea ADN-ului. Institutul revendică proprietatea exclusivă asupra acestui revoluţionar "organism sintetic cu viaţă autonomă, care poate creşte şi se poate înmulţi".

Bacteria artificială a fost creată de o echipă de cercetători de la institut, din care face parte şi laureatul Nobel pentru medicină Hamilton Smith. După cinci ani de eforturi, oamenii de ştiinţă au reuşit să recreeze artificial virusul Phi - X174, care infectează bacteria E.coli. Cercetătorii au avut imediat revelaţia că pot crea în laborator într-o săptămână orice virus cu genom redus, iar într-o lună orice virus mare, precum Marburg sau Ebola.

Descoperire cu consecinţe riscante

În scurt timp a devenit însă şi foarte clar că o asemenea tehnologie, căzută în mâinile cui nu trebuie, ar putea avea consecinţe devastatoare. Vestea "naşterii" vieţii artificiale a ajuns rapid la Casa Albă, iar Craig Venter a fost întrebat dacă acceptă ca rezultatele sale să fie analizate de Comisia Naţională pentru Ştiinţă şi Biosecuritate.

Cercetătorii Institutului "Craig Venter" susţin că folosirea bacteriilor artificiale ar putea fi extinsă şi în alte domenii, astfel încât organismele să fie implicate în producerea medicamentelor, îmbrăcăminţii, uleiurilor de maşină sau a plasticului. Toate aceste lucruri par de domeniul fantasticului, însă nu e deloc de neglijat faptul că unele proiecte ale lui Craig Venter, calificate în trecut de oamenii de ştiinţă drept "nebuneşti şi imposibile", au devenit realitate.

Rivalul lui Dumnezeu

"Viitorul vieţii pe această planetă se bazează nu numai pe capacitatea noastră de a înţelege şi folosi moleculele, ci şi pe crearea lor artificială. Este vorba de viaţa creată de inteligenţa umană, şi nu de evoluţie, în concepţia darwinistă", a declarat Venter într-un recent interviu. În opinia sa, actualele măsuri luate la nivel global pentru stoparea încălzirii globale sunt prea limitate şi nu speculează avantajele oferite de noile organisme.

Unii specialişti în biotehnologie spun că dezvoltarea acestor organisme sintetice s-ar putea dovedi o descoperire mai importantă pentru omenire decât clonarea oiţei Dolly, în urmă cu 10 ani. Speriaţi de îndrăzneala faimosului lor coleg de breaslă de a intra pe un tărâm complet necunoscut, anumiţi oameni de ştiinţă au cerut oficiilor de patentare americane să respingă dosarul Institutului "Craig Venter".

"Pentru prima oară, Dumnezeu are un rival. Venter şi colegii săi au încălcat nişte limite, iar opinia publică nu a avut şansa de a dezbate implicaţiile sociale, etice şi ecologice viitoare pe care le va avea crearea vieţii artificiale", a declarat cercetătorul Pat Mooney, de la Institutul de biotehnologie ETC Group.

Povestea unui aventurier al geneticii

Fost surfer şi veteran al războiului din Vietnam, Craig Venter şi-a câştigat în ultimii 10 ani o faimă greu de egalat în comunitatea ştiinţifică. El este fondatorul companiei Celera Genomics, devenită faimoasă după ce a anunţat lansarea Proiectului Genomului Uman în scop comercial.

Scopul proiectului Celera era de a crea o bază de date cu coduri genetice umane, la care viitorii clienţi puteau avea acces în baza unei taxe. Ideea a fost primită foarte rău de comunitatea ştiinţifică, ambiţionând geneticienii să producă întreaga secvenţă a genomului uman pentru a fi dată publicităţii pe gratis. În cele din urmă, Celera a folosit ADN provenit de la cinci persoane, între care şi Craig Venter, pentru a genera secvenţa genomului uman.

În anul 2000, Venter şi un cercetător rival, Francis Collins, de la Institutul american al Sănătăţii, au făcut împreună public anunţul descifrării genomului uman. Anunţul, făcut în prezenţa preşedintelui american Bill Clinton, a echivalat cu un adevărat cutremur în sânul comunităţii ştiinţifice.

Om de ştiinţă cu fler comercial

Institutul pentru Cercetări Genetice (TIGR), fondat în 1992 de Craig Venter, avea să finanţeze deschiderea Institutului "J. Craig Venter" în octombrie, anul trecut. În 2005, Venter a cofondat Synthetic Genomics, o companie care încearcă să folosească microorganismele modificate genetic pentru a produce etanol şi hidrogen ca şi combustibili alternativi.

Venter este în continuare un om de ştiinţă controversat, în special din cauza proiectelor sale neverosimil de îndrăzneţe, dar şi din cauza încăpăţânării sale de a-şi patenta proiectele ştiinţifice şi de a le specula comercial. Întrebat, într-un recent interviu acordat revistei "New Scientist", ce va face cu bacteria artificială în cazul în care ea ar deveni un organism viabil, Venter a răspuns: "În următorii 20 de ani, genomurile artificiale vor deveni un mijloc standard pentru a produce aproape orice.

Industria chimică va depinde de ele, să sperăm că şi industria energetică. Trebuie să găsim neapărat o alternativă la actuala metodă de a extrage carbonul din pământ, a-l arde şi apoi a-l emite în atmosferă. Aceasta e cea mai mare contribuţie pe care o pot avea".

Insensibil la acuzele şi persiflările colegilor din comunitatea ştiinţifică, Craig Venter îndrăzneşte să viseze departe