Veşti de pe frontul războiului cu microbii
0
Virusurile sunt pe primele pagini ale ziarelor, iar lupta cu ele devine din ce în ce mai crâncenă.
Fie că este vorba despre bacteria devoratoare de carne Necrotising fasciitis sau despre virusul morbidităţii ecvine Hendra, care provoacă înecarea persoanei infectate cu lichidul care i se scurge din plămâni, infecţiile bacteriene sau virale sunt mult mai spectaculoase decât afecţiunile obişnuite, cum ar fi cancerul sau bolile de inimă.
Iar bătălia împotriva microorganismelor care au provocat moarte şi au decimat populaţii întregi de-a lungul secolelor a arătat că acestea pot fi adversari redutabili: au apărut cu trei miliarde de ani înaintea omului şi sunt foarte pricepute în a se adapta la mediu.
De la prieten la duşman
Bacteria care a declanşat epidemia de ciumă pulmonară din China – Yersinia pestis – trăia ca un microb inofensiv în intestin înainte de a suferi o mutaţie care i-a permis să infecteze insecte şi să revină apoi la om cu efecte devastatoare.
De asemenea, tulpina de E.coli care a cauzat recent îmbolnăvirea gravă a două persoane este o formă mutantă a bacteriei care trăieşte fără a cauza probleme în organismul vitelor, dar care poate fi ucigătoare la om când se transmite prin atingerea unui animal sau prin consumarea mâncării infectate, gătite necorespunzător.
Campylobacter jejuni, o altă bacterie care provoacă intoxicaţie, a dezvoltat celule cu suprafeţe diferite. Astfel, chiar dacă cele mai multe microorganisme vor fi recunoscute şi distruse de sistemul imunitar al gazdei, unele vor scăpa şi vor prolifera. De acelaşi lucru sunt capabile şi cele care au dezvoltat rezistenţă la antibiotice.
Din ce în ce mai multe tulpini rezistente îşi fac apariţia, ceea ce a dus şi la lansarea de campanii dedicate reducerii utilizării inutile a tratamentelor. În vreme ce ponderea infecţiilor cu MRSA (streptococul auriu rezistent la meticilină) a scăzut masiv, altele – mai ales cu tulpini de Escherichia coli rezistente la antibiotice, care infectează tractul urinar şi sângele – sunt din ce în ce mai frecvente.
Vaccinurile, cheia marilor victorii
„Prescrierea raţională a medicamentelor este o parte din răspuns, dar avem nevoie şi de antibiotice noi. Nu e una dintre cele mai atractive zone pentru companiile farmaceutice deoarece aceste medicamente nu se administrează prea mult timp, spre deosebire de tratamentele pentru boli de inimă sau cancer”, spune David Livermore, un specialist în boli infecţioase de la Agenţia pentru Protecţia Sănătăţii din Marea Britanie, citat de BBC News.
În opinia sa, lupta cu microbii „e un război de uzură. Au fost zone unde am avansat şi zone în care a trebuit să batem în retragere. Dacă am fi avut această conversaţie acum 20 de ani, de exemplu, am fi sărbătorit descoperirea vaccinului împotriva meningitei bacteriene. De fapt, vaccinurile, mai curând decât antibioticele sunt cheia marilor victorii.”
Capacitatea medicinei moderne de a ţine oamenii în viaţă mai mult timp este unul dintre factorii care le-au permis virusurilor şi bacteriilor să găsească o breşă în armura noastră. Vârstnicii şi bolnavii, mai ales cei din spitale, s-au dovedit a fi ţinte interesante pentru noile tulpini.
Clostridium difficile este o bacterie care afectează în special persoanele vârstnice care au fost deja tratate cu antibiotice, tratament care a distrus bacteriile „bune” care protejează intestinul. De fapt, destul de puţine bacterii provoacă boli. Majoritatea celor care trăiesc în organismul nostru îndeplinesc sarcini utile, de exemplu consumă pielea moartă sau chiar produc vitamine în tubul digestiv.
Transmitere eficientă
Relaţia noastră cu bacteriile este simbiotică, ceea ce nu se poate spune despre virusuri ca cel al gripei porcine. Un virus nu are o celulă proprie, aşa că are nevoie să pătrundă într-un organism viu. O face de obicei prin piele sau prin suprafeţele interne ale intestinului, sistemului respirator sau tractului genitourinar.
Odată ce a ajuns înăuntru, se reproduce rapid şi se poziţionează astfel încât să poată ieşi uşor din organism. În cazul gripei porcine, purtătorul strănută în palmă înainte de a da mâna cu alte persoane, virusul fiind astfel eficient transmis. Gripa este considerată cel mai parşiv dintre virusuri, care se adaptează constant pentru a contracara încercările noastre de a-l combate.
„Trebuie să fim deosebit de atenţi cu virusul gripei porcine: până acum pare să fie blând şi să se autolimiteze”, spune Primrose Freestone, lector de microbiologie clinică la Universitatea din Leicester. „Dar, în general, cred că putem fi optimişti. Vom duce întotdeauna un război cu microbii. Promiscuitatea lor genetică e impresionantă, dar aflăm lucruri noi despre ei tot timpul. Sunt versatili şi rezistenţi, aşa cum suntem şi noi.”
Virusuri anticancer
Omul a învăţat să profite la maximum de virusuri şi să se folosească de puterea lor. Ele sunt utilizate la ora actuală pentru producerea de vaccinuri.
Microorganismele mai pot fi folosite însă şi în lupta împotriva cancerului. Tratamentul tumorilor intracraniene este o direcţie de cercetare deosebit de promiţătoare în acest sens, mai multe studii clinice fiind derulate în ceea ce priveşte combaterea cancerului cu virusul herpetic. Acesta intră în celula canceroasă, o face să „explodeze” şi apoi face ce fac cel mai bine virusurile: se reproduce.
Se încarcă comentariile...
