Veniturile valabile pentru pensiile facultative

Legea restricţionează pe pilonul III contribuţiile participanţilor la 15% din venitul salarial brut Formularea interpretabilă din legea pensiilor facultative administrate privat ne-a dus

Legea restricţionează pe pilonul III contribuţiile participanţilor la 15% din venitul salarial brut

Formularea interpretabilă din legea pensiilor facultative administrate privat ne-a dus la concluzia că este nevoie de noi norme din partea Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP). Administratorii de fonduri de pensii, şi chiar avocaţii, spun că pentru cei cu profesii liberale şi drepturi de autor, deoarece nu realizează venituri de natură salarială, contribuţia se va calcula în funcţie de veniturile brute ale acestora.

În primul rând, poziţia CSSPP a fost una ezitantă, neştiind dacă se iau în calcul pentru pensia facultativă, lansată de la 1 mai, şi alte venituri decât cele de pe cartea de muncă, în cadrul contribuţiei de maximum 15%. În prezent, agenţii de marketing avizaţi de la companiile care au intrat cu fonduri de pensii pe acest pilon sunt puşi în faţa unei dileme dacă sunt întrebaţi de posibilii clienţi dacă pot contribui maximum 15% din toate veniturile pe care le pot dovedi sau doar din salariu. Având în vedere că mulţi angajaţi au minimul pe cartea de muncă, e lesne de înţeles de ce alte venituri ar fi bine-venite să fie luate în calcul.

"Având în vedere că legea spune că nivelul contribuţiei poate fi de până la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, conform legii, participantul nu poate contribui decât din unul din acestea", apreciază oficialii Allianz-Ţiriac Pensii. Interpretarea acestora ar fi că nivelul contribuţiei se stabileşte de fiecare participant în parte din care venit vrea.

Venitul salarial are altă interpretare în Codul Fiscal

Conform legii pensiilor facultative, se ia în calcul contribuţia din venitul salarial sau venituri asimilate acestuia.

Dacă asta înseamnă numai veniturile din salariu, rămâne de văzut. Pentru a întelege noţiunile de "venit salarial" sau "venit asimilat acestuia", trebuie să apelăm la Codul Fiscal.

Din păcate însă, noţiunile nu sunt perfect concordante. Conform Codului Fiscal sunt considerate venituri salariale toate contribuţiile în bani, iar venituri asimilate sunt inclusiv cele din activităţi independente.

OPINIA SPECIALISTULUI

Discrepanţe între cele două reglementări

În concepţia Codului Fiscal, veniturile din activităţi independente nu sunt venituri salariale sau asimilate, în timp ce Legea nr. 204/2006 include persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente, deci implicit şi în ceea ce priveşte calculul pragului de 15%. Există venituri din activităţi independente care sunt obţinute de persoane care nu trebuie obligatoriu să fie "autorizate să desfăşoare o activitate independentă" şi nici "liber-profesionişti". Doar CSSPP şi Ministerul Finanţelor pot, pe cale de norme de interpretare, să clarifice aceste discrepanţe. În toate cazurile însă, tragem concluzia că alte categorii de venituri ale persoanelor fizice nu pot fi incluse în sumele ce sa iau în calcul la stabilirea pragului de 15% pentru contribuţiile la un fond de pensii facultative, cum ar fi: venituri din închirieri; venituri din investiţii; nici veniturile din dividende nu pot fi luate în calcul.