Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor: "Energia, cel mai puternic atu al României"

Pare că nu s-a acomodat încă cu noul său birou. Recunoaşte că a fost mai mult plecat. A reprezentat în ultimul timp economia şi Finanţele autohtone, dinafara "centrului de comandă", la

Pare că nu s-a acomodat încă cu noul său birou. Recunoaşte că a fost mai mult plecat. A reprezentat în ultimul timp economia şi Finanţele autohtone, dinafara "centrului de comandă", la reuniuni internaţionale importante.
Pentru Varujan Vosganian, economia şi finanţele României capătă pentru viitor puternice tuşe de optimism. Viitorul va fi însă singurul critic al politicianului care a ales să conducă două ministere într-unul singur.

Adevărul: Banca Mondială afirmat în această perioadă faptul că actuala creştere economică a României este improbabil să continue din cauza supraîncălzirii economice. Ce părere aveţi, domnule ministru, în legătura cu acest aspect?

Varujan Vosganian:

- România a înregistrat, în 2006, un an cu rezultate bune în agricultură, o creştere a PIB de 7,7%. Chiar dacă este secetă ridicată, în acest an vom avea o creştere economică de aproximativ 6,5%. Creşterea PIB va fi următoarea: în 2008, 6,3%, în 2009, 5,9%, în 2010 şi 2011, de 5,8%, iar în 2012 şi 2013, de 5,7%. Dacă vom compara 6,3% sau 5,7% cu 7,7%, putem vorbi de o temperare uşoară, aşa cum remarcă raportul Băncii Mondiale.

Însă eu sunt optimist. În următorii 10-15 ani, România va fi unul dintre statele Uniunii Europene cu cea mai mare creştere economică. Economia noastră este tot mai robustă, de la an la an. Se maturizează rapid.

Nu putem vorbi încă despre o supraîncălzire a economiei. Sunt sectoare întregi ca turismul, agricultura, transporturile, construcţiile, asigurările, piaţa de capital care abia au ieşit la încălzire.

Domnule ministru, cât va mai continua România să ofere capitalului străin randamente pentru un volum necesar traiectului de apreciere a monedei naţionale?

- Banca Naţională a luat măsurile necesare pentru stăvilirea capitalurilor speculative, prin reducerea dobânzii.

Pe lângă aceste capitaluri speculative, aprecierea monedei naţionale are la bază şi remiterea în ţară, de către românii aflaţi la muncă, în străinătate, a minim trei-patru miliarde de euro pe an. Piaţa valutară este o piaţă ca oricare alta. Datorită faptului că sunt miliarde de euro pe piaţă, moneda europeană s-a depreciat, iar cea naţională
s-a apreciat.

Acest fenomen de apreciere a leului este similar cu cel înregistrat, în anii trecuţi, cu zlotul, forintul sau coroana cehească. Nu este un fenomen singular.

Este de aşteptat ca, odată cu aderarea la moneda unică europeană, capitalurile speculative să caute alte destinaţii mai "exotice", lăsând în România un "gol" greu de umplut?

- Am încredere că BNR va gestiona riguros, împreună cu guvernul, acest proces. În opinia mea, nu vom asista, foarte brusc, la un "gol" greu de umplut, datorită migraţiei capitalurilor speculative.

Va fi un proces gradual, care nu va cauza turbulenţe în sistemul nostru financiar-bancar.

Ce efecte aşteaptă un executiv liberal care a încurajat în ultima perioadă soluţii sociale chiar cu tuşe populiste precum returnarea banilor pentru autoturismele Dacia sau modificarea cuantumului taxei auto de prima înmatriculare?

- Aceste măsuri nu sunt populiste. Decizia privind returnarea banilor pentru autoturismele Dacia este una corectă, care trebuia realizată de la începutul anilor `90. Măsura era prinsă şi în programul de guvernare al Alianţei.

Faptul că acest guvern a găsit fondurile necesare dovedeşte responsabilitatea noastră. Actualul Executiv a promis că va finaliza procesul de restituire a proprietăţilor, care depinde însă de modul în care se mişcă autorităţile locale.

În privinţa modificării cuantumului taxei auto, vă pot spune că vor fi operate anumite reduceri. Comisia Europeană nu a contestat instituirea taxei ca atare, ci a solicitat reaşezarea modalităţii de calcul.

România nu îşi poate permite să renunţe la o taxă prin care se încurajează achiziţia de autovehicule puţin poluante. Industria locală de autovehicule trebuie încurajată să producă autovehicule cât mai puţin poluante.

Dacă s-ar elimina această taxă, ar fi, practic, irosite cele 145 milioane de lei prin care a fost finanţat programul de înnoire a parcului auto. Afluxul de maşini rulate vechi şi poluante ar aduce rapid în parcul auto naţional cele peste 30.000 de autovehicule poluante eliminate prin Program.

Putem să producem cu 80% mai multă energie

Domnule ministru, strategia energetică a fost destul de criticată pentru faptul că nu aduce o soluţie reală prin care România să-şi garanteze continuitatea unui consum energetic pe termen lung fără riscul influenţării pieţei autohtone la orice schimbare a pieţei gazului rusesc.

Varujan Vosganian: Majoritatea statelor membre în Uniunea Europeană sunt influenţate de preţul gazului rusesc. Strategia energetică are ca principal obiectiv obţinerea independenţei energetice în ceea ce priveşte consumul de energie electrică, în perioada 2014-2015. România va investi, până în 2020, în întreg sectorul energetic, inclusiv pentru producerea de biocarburanţi, cel puţin 30 miliarde de euro, circa 20-30% din această sumă reprezentând investiţii alocate de companiile de stat sau provenite de la buget. Energia poate fi cel mai puternic atu al României în interiorul Uniunii Europene. Până acum am făcut mici paşi în privatizarea termocentralelor şi doar în cazul unor termocentrale, ca Brăila sau Doiceşti. Au fost doar nişte tatonări, ca să dăm un semnal investitorilor. România va investi în sectorul de gaze pentru descoperirea de noi rezerve, creşterea capacităţii de înmagazinare şi reabilitarea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie. Pentru creşterea capacităţii de înmagazinare, sumele care trebuie alocate se ridică la 500 milioane de euro, fără a lua în calcul proiectul cu Gazprom de construcţie a unor depozite în Moldova sau contribuţia României la viitorul gazoduct Nabucco. Dacă România va reuşi să aibă în funcţie, în 2015, patru reactoare nucleare, complexurile energetice pe bază de cărbune şi să majoreze capacitatea hidro, ţara noastră va putea să producă cu 70-80% mai multă electricitate decât în prezent.

România va avea 457 de kilometri din Nabocco

Poate proiectul Nabucco să fie soluţia reală a dependenţei economiei româneşti faţă de gazul rusesc în condiţiile în care mulţi analişti afirmă că acest coridor este, practic, o utopie?

Varujan Vosganian: Proiectul Nabucco nu este o utopie. El este sprijinit de Comisia Europeană, care a desemnat, recent, un coordonator special, al cărui rol va fi de a analiza condiţiile ce trebuie îndeplinite de către UE pentru a accelera procesul de construcţie.

Potrivit ultimelor estimări, conducta va intra în funcţiune în 2012. Proiectantul general al gazoductului Nabucco va fi ales până la sfârşitul acestui an, în prezent existând şase ofertanţi. Proiectantul general al Nabucco va fi ajutat şi de către un proiectant local din fiecare ţară implicată. Proiectantul ales va trebui să-şi facă treaba până la finele lui 2009, pentru ca la începutul lui 2010 să înceapă construcţia propriu-zisă, iar în 2012 conducta să intre în operare.

În Nabucco, în acest moment, sunt implicate companiile OMV Austria, MOL Ungaria, BOTAS Turcia, Bulgargaz Bulgaria şi Transgaz România. Cele cinci ţări implicate în construcţia Nabucco au discuţii cu alte şase companii, care vor să se alăture proiectului, printre acestea figurând şi SOCAR, firma petrolieră de stat din Azerbaidjan, precum şi Gaz de France.

Costul estimativ al proiectului se ridică la aproximativ 4,4 miliarde de euro. Gazoductul ar urma să aibă o capacitate de 30 miliarde de metri cubi, iar pe teritoriul României vor fi construiţi 457 kilometri de conductă.

În următorii 10-15 ani, România va fi unul dintre statele Uniunii Europene cu cea mai mare creştere economică.
Varujan Vosganian,
ministrul economiei şi finanţelor