Vânătorii duc hrană mistreţilor şi căprioarelor

Pentru că zăpada nu s-a topit şi mâncarea este greu de găsit, animalele sălbatice sunt ajutate să supravieţuiască. Vânătorii din Valea Jiului au pornit o operaţiune de hrănire a

Pentru că zăpada nu s-a topit şi mâncarea este greu de găsit, animalele sălbatice sunt ajutate să supravieţuiască.

Vânătorii din Valea Jiului au pornit o operaţiune de hrănire a animalelor sălbatice, în special a mistreţilor şi căpriorilor din cele şapte fonduri de vânătore ale regiunii. Misiunea este necesară, spun aceştia, deoarece vânatul în această perioadă îşi găseşte cu greu hrană din cauza zăpezii şi a gerului.

Membrii Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din Valea Jiului au plecat în munţi pentru a duce hrană şi sare mistreţilor şi caprelor sălbatice. Acţiunea face parte din a doua etapă de hrănire cu hrană complementară a vânatului, deoarece este perioada de gestaţie, iar animalele nu-şi mai pot căuta cu uşurinţă hrana. Operaţiunea este una obligatorie şi se desfăşoară de două ori pe iarnă, conform unui plan bine stabilit.

Gerul îngreunează găsirea hranei

Prima etapă de hrănire a vânatului s-a derulat în decembrie, iar a doua se desfăşoară în luna februarie.
Acum, către fondurile de vânătoare au plecat 8.200 kilograme de porumb de cea mai bună calitate. "Hrănirea animalelor se face regulat şi este foarte importantă pentru că, fără acest ajutor, mistreţii şi căpriorii nu au nicio şansă de a ieşi cu bine din iarnă.

Trebuie să se ţină cont de faptul că, în ciuda vremii frumoase de la noi, în munte zăpada este foarte mare, iar gerul năprasnic", declară Ioan Stoica, şeful Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Petroşani (AVPS). Acesta mai adaugă că animalele sunt gestante şi nu se mai pot deplasa pe distanţe mari în căutarea hranei.

Vânătorul arată că, spre exemplu, pentru un mistreţ este suficient să mănânce doi ştiuleţi de porumb pe zi din hrănitoarele amenajate de noi, pe lângă hrana ce o mai găseşte el, ca să prindă putere şi să fie sănătos. "Este o operaţiune greoaie, dar cum ne place să mergem vara şi primăvara la vânătoare, aşa trebuie să ne placă şi să ne îngrijim de vânat", mai spune Ioan Stoica.

Fiecare şef de fond de vânătoare din cele şapte ce aparţin de Valea Jiului şi care se întind de la Baru Mare şi până la Câmpu lui Neag-Uricani a primit necesarul de hrană pentru vânat ce trebuie dus în sălbăticie împreună cu vânătorii aflaţi în subordine.

Vânătorii duc mâncarea în raniţă

Pentru că în majoritatea fondurilor de vânătoare din Valea Jiului nu se poate ajunge decât pe jos, aceştia sunt obligaţi să transporte hrana cu raniţa în spate, prin zăpadă de un metru. "Hrana va fi dusă mai ales sâmbăta şi duminica, pentru că atunci majoritatea vânătorilor au liber de la locurile de muncă", mai spune şeful CVPS Petroşani.

În prima etapă de hrănire a mistreţilor, caprelor sălbatice şi a caprelor negre, adică în decembrie 2007, vânătorii din Valea Jiului au mai transportat în munte alte 8 tone de hrană complementară şi circa 6 tone de sare. Fondurile de vânătoare din Valea Jiului sunt printre cele mai bogate din ţară datorită faptului că există vânat variat care cuprinde inclusiv o populaţie foarte mare de capre negre.