Vânătoare de capete

De ceva timp, atât în media, cât şi în publicitate se manifestă un fenomen ciudat: ritmul de apariţie a noilor companii este mult mai mare decât posibilităţile pieţei de a oferi oameni

De ceva timp, atât în media, cât şi în publicitate se manifestă un fenomen ciudat: ritmul de apariţie a noilor companii este mult mai mare decât posibilităţile pieţei de a oferi oameni calificaţi. În esenţă, totul tinde spre un echilibru, fiindcă suma oamenilor cu experienţă solidă în advertising sau media rămâne constantă, iar ei nu pot duce decât un număr finit de proiecte. Asta conduce la un efect ciudat, şi anume slăbirea incredibilă a unor organizaţii aparent impenetrabile, odată cu "achiziţionarea" de către terţi a unor oameni-cheie.
Mă întreb dacă nu cumva, într-un laborator al strategilor din advertising sau media nu sunt unii jucători care fac oferte incredibile unor oameni de pe piaţă nu pentru că au neapărat nevoie de ei, ci pentru a-i slăbi pe ceilalţi. Mă întreb acest lucru pentru că nu am văzut încă niciun super-brand nou lansat până acum, ci doar proiecte mediocre, deşi pentru acele proiecte au fost aduşi oameni care au demonstrat că sunt valoroşi în organizaţiile din care au provenit. Slăbirea adversarului cu o cheltuială de o pungă de seminţe poate fi o alternativă foarte bună pentru unii. Există jucători pe piaţă care au început să aibă acest cinism incredibil. Să nu uităm că în media şi advertising vorbim de servicii cu valoare adăugată foarte mare, în care, desigur, contează şi brandul, dar contează foarte mult şi oamenii-cheie. La companiile producătoare, care în advertising se cheamă "client" sau "investitor în publicitate", expunerea faţă de propriii oameni nu e atât de mare, fiindcă acele companii au produse şi branduri stabile, care nu prea depind de cine e director de marketing. Dar în televiziune nu e aşa. În televiziune scoţi "pe bune" câteva milioane, achiziţionezi 3-4 manageri şi 10 vedete de top şi-ai încheiat lucrarea. Asta dacă ai viziune şi proiect. Există şi investitori cărora doar le place să se joace de-a viziunea şi proiectul şi fac oferte doar pentru distracţie. Pentru aceştia, oamenii sunt doar nişte obiecte, nişte piese pe o tablă de şah. Totuşi, acei antreprenori care au un proiect veritabil, şi atrag oameni valoroşi pentru el, încep să spulbere nişte mituri. Într-o organizaţie de servicii, brandul este reprezentat mai ales de oameni, iar valoarea adăugată este exprimată în know-how, abilităţi, networking. Prin urmare, ideea că în media şi publicitate vorbim de pieţe închise şi stabile, pe care nu mai poate apărea niciun mare trust sau nicio mare agenţie începe să devină perisabilă. Orice e posibil cu oamenii potriviţi şi investiţii pe măsură. Totuşi, mai e nevoie de ceva. E nevoie de antreprenori vizionari cu background solid în aceste domenii, oameni care să creadă în acel business şi care să-şi investească toate energiile în el. Sfătuiesc investitorii să îşi ia ca asociaţi în marile investiţii din media şi advertising manageri tineri, cărora să le ofere acţiuni, nu pachete salariale. Numai aşa se pot crea revoluţii. Trăim nişte vremuri de schimbare, în care oligarhii unor pieţe încep să facă loc lupilor tineri. Trăim a doua Revoluţie revoluţia valorii.