VIDEO Tunul sonic împrăştie manifestanţii

VIDEO Tunul sonic împrăştie manifestanţii

Un nou dispozitiv acustic de îndepărtare a trupelor inamice a fost testat împotriva protestatarilor antiglobalizare.

Tunul sonic a fost îndreptat spre manifestanţii de la Pittsburgh (SUA), chiar dacă folosirea lui poate provoca daune ireversibile urechii interne. Presa internaţională a semnalat utilizarea experimentală a unei arme neletale de ultimă generaţie împotriva unor cetăţeni americani care îşi exprimau dreptul la opinie, manifestând contra Summitului G-20, la sfârşitul lunii septembrie.

Primăria din Pittsburgh, oraşul-gaz­dă al întâlnirii liderilor din primele 20 de state industrializate ale lumii, a solicitat intervenţia trupelor antitero, reproşând manifestanţilor faptul că protestul era „neautorizat“, precizează cotidianul francez „Le Figaro“. Poliţia locală s-a mobilizat exemplar şi a protejat zona rezervată invitaţilor de rang înalt folosind tot ce avea în dotare: bastoane, scuturi, gaze lacrimogene, tunuri cu apă, trupe călare, dar şi teribila „armă acustică neletală“ brevetată de trustul American Technology Corporation.

Zgomot insuportabil

Noul echipament folosit pentru împrăştierea mulţimilor cântăreşte 20 de kilograme şi este montat pe dubele trupelor de intervenţie rapidă. La prima vedere, tunul sonic poate fi confundat cu o antenă parabolică obişnuită, necesară comunicării dintre poliţişti şi centrul de comandă al operaţiunii.

Dar nu este aşa. Antena, care măsoară 83 de centimetri în diametru, poate emite un sunet strident de înaltă frecvenţă (2,5 kHz) cu o intensitate maximă de 146 decibeli (dB), capabil să altereze iremediabil urechea internă a oricărei persoane aflate în raza de acţiune. Zgomotul este insuportabil, depăşind cu mult limita dureroasă a sunetului, de 120 dB.

Militarii poartă căşti speciale pentru a fi protejaţi împotriva undelor reflectate de clădiri, dar tunul este calculat să acţioneze numai asupra trupelor aflate în faţa lui, sub un unghi de 30° şi la o distanţă de maximum 300 de metri.Carl Gruenler, unul dintre creatorii acestei arme, a precizat pentru „New York Times“ că durerea resimţită este atât de puternică încât îi paralizează pe toţi cei aflaţi în zona de „eficienţă“, adică între 90 şi 270 de metri faţă de punctul de emisie.

Teste în Irak şi Georgia

Primele tunuri sonice au fost folosite în Irak, la Fallujah şi Camp Bucca. În noiembrie 2007, arma acustică a fost utilizată şi împotriva protestatarilor opoziţiei în cadrul conflictelor din Tbilisi, Georgia, iar, în februarie 2009, activiştii organizaţiei ecologiste Sea Shepherd au fost goniţi de flota oceanică de pescuit balene a Japoniei tot cu un echipament de acest gen.

Revista „Foreign Policy“ a dezvăluit că tunul sonic a fost cumpărat şi de Guvernul Republicii Chineze, iar în august 2009 presa din Bangkok a semnalat folosirea armei acustice împotriva unor grupuri de şomeri care blocau accesul în uzinele Triumph din oraşul thailandez Dusit.

La Pittsburgh, manifestanţii au acuzat dureri intense de cap, vărsături şi ameţeli, deşi tunul nu a fost folosit la intensitate maximă, precizează „Le Figaro”. Incidentul este însă cu atât mai îngrijorător cu cât a fost pentru prima oară când poliţia americană a îndreptat tunul împotriva propriilor cetăţeni.

Intensităţi şi limite sonore

-O conversaţie normală se desfăşoară la o intensitate cuprinsă între 40 şi 60 decibeli
-Auzul poate fi deteriorat după o expunere îndelungată la zgomote de peste 78 dB
-Un picamer face un zgomot de aproximativ 100 dB
-Un avion cu reacţie produce la decolare un zgomot de 110-150 dB
-Urechea internă se deteriorează iremediabil după o expunere de câteva secunde la 120 dB
-Zgomotul produs de o puşcă aflată la un metru distanţă este de 170 dB
-Cel mai mare zgomot cunoscut, de 198 dB, a fost măsurat în timpul exploziei vulcanului Krakatoa, în aprilie 2008
-Teoretic, unda de şoc de după o explozie atomică poate depăşi 200 dB.