Utilităţile şi chiria "înghit" jumătate din veniturile unei familii

Doar un sfert din populaţia României foloseşte centrale de apartament, majoritatea fiind racordată la reţeaua publică

Cheltuielile pentru plata facturilor la utilităţi reprezintă circa o treime din salariul românilor. Potrivit unui studiu al companiei ISRA Center Marketing Research, cei mai mulţi bani se duc pe aprovizionarea cu alimente şi băuturi - 29,3% din totalul cheltuielilor unei gospodării. De asemenea, plata chiriei reprezintă un efort financiar însemnat pentru locuitorii din mediul urban.

Studiul, care analizează situaţia gospodăriilor în ceea ce priveşte utilităţile, arată că într-o lună de iarnă, perioadă considerată de vârf pentru astfel de servicii, plata facturilor pentru utilităţi (gaze, apă, energie electrică, energie termică) reprezintă aproape 36% din venitul net al unei familii. Totodată, 77% din repondenţii la chestionarul ISRA au locuinţa racordată la reţeaua publică de gaze, în timp ce aproape un sfert spun că nu au astfel de utilităţi.

Cei cu venituri mici încălzesc apa la aragaz

De asemenea, sondajul relevă faptul că gospodăriile din Bucureşti sunt într-o măsură mai mare racordate la reţeaua publică de gaze naturale faţă de restul oraşelor din ţară.

Un alt aspect interesant pe care îl scoate în evidenţă studiul se referă la modul de procurare a apei calde. Bucureştenii utilizează reţeaua publică de utilităţi, în timp ce locuitorii celorlalte oraşe folosesc microcentralalele de apartament. "Încălzitorul instant pe gaz este folosit mai mult de respondenţii din oraşele medii pentru a avea apă caldă", spune Alina Dincă, research manager ISRA Center.

O categorie însemnată a populaţiei, cei cu venituri sub nouă sute de lei pe gospodărie, declară că foloseşte apa încălzită pe aragaz.

Cercetarea evidenţiază că în România principalul tip de încălzire al locuinţei îl reprezintă încă centrala de cartier. Acest mijlioc de încălzire este urmat de microcentrala de apartament (22,1%) şi centrala de bloc/scară (5,7%).

Apa rece, strict contorizată

"Bucureştenii sunt racordaţi la centrala de cartier într-o măsură mai mare decât populaţia din oraşele mari şi medii", mai spune Alina Dincă, explicând că respondenţii au optat pentru un sistem propriu de încălzire, din motive economice (21,3%), locuiesc la casă (15,6%) sau nu există racord în zonă (12,7%).

Referitor la dotarea gospodăriilor cu apometre, repartitoare de căldură sau gigacalorimetru, din studiul ISRA reiese că 26,2% din repondenţi au gospodăriile dotate cu repartitoare de caldură în timp ce 73,4% nu au repartitor.

Conform studiului, românii participanţi la sondaj deţin apometre pentru apa rece în gospodărie în proporţie de 88,5%. Totodată, 73,7% din repondenţi deţin în gospodărie apometre pentru apa caldă, în timp ce 26,3% declară că nu au asfel de dotări. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.027 persoane din 27 de oraşe din ţară, cu vârste cuprinse între 20 şi 60 ani.

Situaţia utilităţilor în gospodării:

77% din repondenţii la chestionarul ISRA au locuinţa racordată la reţeaua publică de gaze

69% din repondenţi îşi procură cel mai des apa caldă în gospodărie de la reţeaua publică

63,7% din repondenţi utilizează centrala de cartier pentru încălzirea locuinţei

22,1% utilizează centrala de apartament

5,7% din repondenţi au centrală de bloc/scară