FOTO Urmaşii Ceauşeştilor stau şi azi în vilă de la stat

Soţia generalului Ilie Ceauşescu (fratele dictatorului Nicolae Ceauşescu) locuieşte împreună cu nora şi fiul într-o vilă de protocol pe strada Bruxelles, în centrul Capitalei. Familia generalului Ilie Ceauşescu a primit în 1968 o vilă de protocol pe care o ocupă şi azi, deşi niciun membru al familiei nu este demnitar. De trei ani, ei refuză plata chiriei.

FOTOGALERIE Imagini cu vila din strada Bruxelles, ocupată de familia generalului Ilie Ceauşescu

Dat fiind faptul că generalul Ilie Ceauşescu (1926-2002) a fost fratele lui Nicolae Ceauşescu (1918-1989), membrii familiei sale s-au bucurat în perioada comunistă de înalte privilegii. Se bucură şi azi, la 20 de ani după căderea dictaturii familiei lor. Locuiesc în aceeaşi vilă de protocol, primită în 1968. Ca o ironie a sorţii, la momentul primirii luxoasei vile de pe strada Kiseleff nr.3, Ilie Ceauşescu nu era demnitar al statului socialist, ci şef Sector în Secţia de istorie militară a Centrului de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară.

Însă era fratele "conducătorului iubit". Azi, văduva generalului Ilie Ceauşescu (1926-2002), care are acelaşi nume ca soţia fostului dictator, Elena, pretinde că actul normativ prin care au fost mărite chiriile, dar şi cel prin care imobilul în care stă a fost preluat de RAAPPS, în 1996, sunt abuzive. Vrea să plătească doar o chirie simbolică şi susţine că statul este dator să-i asigure un trai decent.

Elena Ceauşes­cu (79 de ani) locuieşte împreună cu fiul, Dan (48 de ani), şi  cu nora sa, Liliana (45 de ani), pe strada Bruxelles nr. 3, într-o vilă a RAAPPS. Cumnata fostului dictator se judecă cu statul în mai multe dosare. Septuagenara le-a cerut judecătorilor să-i micşoreze chiria lunară, de la suma de 624 de euro, la 190 de euro, adică 30% din veniturile totale declarate: 642 de euro.

RAAPPS a arătat că suprafaţa locativă, de 220 de metri pătraţi, cât are apartamentul, este mult peste necesarul unei familii cu trei membri. Familia Ceauşescu a invocat Constituţia, arătând că „statul e obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent".

Restanţieri la chirie

Într-un alt proces, Elena Ceauşescu a contestat dreptul RAAPPS de a administra vila din strada Bruxelles nr. 3. Ea a susţinut că, în 2007, casa a fost pierdută în instanţă în favoarea unor falşi moştenitori. Ulterior, escrocii au fost demascaţi, iar imobilul a revenit la stat. Nu însă la RAAPPS, susţine Elena Ceauşescu, ci la Primăria Capitalei, ca efect al Legii 229/2008, privind constituirea fondului locativ de protocol, proprietate privată a statului. Miza procesului a fost de fapt substituirea de la plata chiriei către RAAPPS, chirie mărită substanţial în 2008, printr-o hotărâre de guvern.

Replica RAAPPS a fost tot în instanţă. În martie 2011, regia a dat în judecată familia Ceauşescu pentru a recupera chiria restantă şi penalizările la plată aferente. În total, RAAPPS a solicitat peste 90.000 de lei (22.000 de euro). Elena Ceauşescu nu a recunoscut debitul, pe motiv că imobilul nu s-ar mai afla în administrarea RAAPPS, ci a Primăriei Capitalei, contestând, totodată, actul normativ prin care chiria a fost recalculată. Mai mult, văduva lui Ilie Ceauşescu a somat RAAPPS să-i plătească daune de 100.000 de lei (23.000 de euro), pentru pretinse prejudicii, la care se adaugă 1.000 de lei (225 de euro) pentru fiecare zi de întârziere.

Firme multe, bani puţini

Familia Ceauşescu a susţinut în instanţă că are venituri foarte mici şi nu-şi poate permite o chirie de 624 de euro pe lună pentru vila din str. Bruxelles. În acest sens, au fost depuse la dosar trei adeverinţe, potrivit cărora Dan Ceauşescu, fiul Elenei şi al generalului Ilie Ceauşescu, ar câştiga 809 lei pe lună, iar soţia acestuia, Liliana - 700 de lei. Conform datelor depuse în instanţă, reiese că cei doi sunt întreţinuţi de Elena Ceauşescu, a cărei pensie este de 1.200 de lei.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Dan şi Liliana Ceauşescu au deţinut sau deţin numeroase firme, printre care Hi-Q Management SRL (consultanţă pentru afaceri şi management), T.P.S. Business SRL (publicitate şi activităţi de studiere a pieţei), Euromix Impex SRL (unul dintre cei mai mari producători de ciuperci din ţară), CID Incomex SRL - radiată în 2010 (activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management). În plus, Liliana Ceauşescu mai deţine şi un cabinet de ­mediere.

Cine are dreptul la locuinţe RAAPPS

OUG nr. 80/2001 stipulează că „pot beneficia de locuinţă de serviciu persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică (...) Contractul de închiriere încetează de drept la data încetării calităţii care a determinat atribuirea locuinţei de serviciu. În 2004, prin OUG nr. 8, chiriaşilor li s-au prelungit contractele chiar dacă titularii acestora nu mai
erau demnitari.

22.000 de euro este suma pe care o datorează statului familia Ceauşescu pentru neplata chiriei în ultimii trei ani.

Vilă de lux în zona şic a Capitalei

Imobilul din str. Bruxelles nr. 3 este format din patru camere de locuit, în suprafaţă totală de 67 de metri pătraţi, dependinţe de 155 de metri pătraţi şi un garaj de 19 metri pătraţi. În total, familia Ceauşescu ocupă un spaţiu util de peste 220 de metri pătraţi. Familia generalului Ilie Ceauşescu locuieşte pe str. Bruxelles nr. 3 din anul 1968. Printr-o hotărâre de guvern, din 1996, imobilul a trecut în administrarea RAAPPS. Mai bine de zece ani, văduva lui Ilie Ceauşescu a plătit o chirie modică de doar 794 de lei vechi pe lună. După 2008, odată cu majorarea chiriilor RAAPPS, printr-o ordonanţă de urgenţă, Elena Ceauşescu a refuzat să mai plătească şi a dat statul în judecată.
- patru camere - 66,68 mp
- dependinţe - 154,77 mp
- garaj - 18,94 mp

Ilie Ceauşescu, un general în numele fratelui

1968. Ilie Ceauşescu (1), alături de soţie, Elena (2), la ziua de naştere a fratelui său , Nicolae (3) – încadrat de mama, Alexandrina (4), tatăl, Andruţă (5) şi Elena Ceauşescu (6)

Ilie Ceauşescu (foto) este unul dintre cei opt fraţi ai dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu. S-a născut în anul 1926 în satul Scorniceşti, judeţul Olt. În 1946, Ilie Ceauşescu a devenit membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM) şi a lucrat, o vreme, casier la Cooperativa de Consum Scorniceşti. În 1952 a profitat de ascensiunea în PCR a fratelui său mai mare, Nicolae, fiind trimis să facă Şcoala Militară Politică. La scurt timp, Ilie a fost avansat la gradul de locotenent.

Un om studios

Fără a fi absolvit gimnaziul şi nici liceul, dar în temă cu învăţăturile partidului, Ilie Ceauşescu a predat pentru o scurtă perioadă de timp economie politică viitorilor ofiţeri şi subofiţeri la Şcoala militară "Ştefan cel Mare". Lipsa studiilor medii nu l-au împiedicat să urmeze, în 1955, cursurile Academiei Militare din Bucureşti - Facultatea Militară Politică. În 1963, Ilie Ceauşescu a susţinut câteva examene de diferenţă, obţinând astfel diploma la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Ulterior, a obţinut şi titlul de doctor în istorie. Nicolae Ceauşescu nu şi-a uitat fratele mai mic şi, după ce a fost ales secretar general al PCR, l-a propulsat în funcţii mai înalte.

Ilie Ceauşescu a predat mulţi ani cursul de istorie militară la Academia Militară şi a condus Institutul de Istorie Militară. A fost avansat succesiv în grad, ajungând, în 1982, general-locotenent. A fost adjunct al ministrului Apărării până în 1989. În decembrie 1989, după moartea lui Vasile Milea, a fost numit de fratele său, Nicolae, ministru al Apărării. A rezistat în funcţie numai trei ore, până când Atanasie Stănculescu l-a pus sub arest. În 1990, Ilie Ceauşescu a fost trecut în rezervă şi apoi arestat pentru câteva luni, sub acuzaţia de instigare la omor deosebit de grav în timpul revoluţiei de la Cluj. A murit în anul 2002.

Liliana Ceauşescu, nora generalului Ilie Ceauşescu: „Socrul meu era şi el doar un cetăţean"

Nora generalului Ilie Ceauşescu, Liliana Ceauşescu,  susţine că membrii familiei sale nu au beneficiat în niciun fel de privilegiile regimului comunist, chiar dacă erau în anturajul dictatorului. Mai mult, aceasta susţine că au stat la cozi, înainte de 1989, la fel ca toţi românii.

„Adevărul": De ce aţi refuzat să mai plătiţi chirie?

Liliana Ceauşescu: Pentru că RAAPPS nu mai are dreptul, din 2007, să ne factureze chirie. A fost un proces deschis de nişte falşi proprietari, francezi de origine evreiască, iar RAAPPS a pierdut casa. Acum, francezii sunt cercetaţi pentru fals, iar casa a revenit la stat.

Deci în administrarea RAAPPS...

Trebuia să fie preluată de Primăria Capitalei, conform Legii 229/2008.

Ce aţi făcut când aţi aflat că imobilul a fost pierdut în instanţă?

Am plecat în Franţa, am făcut rost de acte, să arătăm că este vorba de falşi proprietari.

Liliana Ceauşescu, nora generalului Ilie Ceauşescu  Foto: netlog

Nu este totuşi un efort prea mare pentru o casă care nu vă aparţine?

Este locul în care stăm şi e normal să ne protejăm acest drept.

Aţi făcut-o pentru statul român?

Nu pentru stat, ci pentru mine ca şi chiriaş. Vi se pare normal ca eu să ajung pe drumuri?

După ce vă expiră contractul de închiriere puteţi fi obligată oricând să părăsiţi imobilul.

Arătaţi-mi şi mie un chiriaş căruia i-a expirat contractul cu statul, care a plecat din casă.

Contractele nu sunt totuşi pe viaţă şi nu se prelungesc obligatoriu.

Nu pot să te dea în stradă, ai dreptul prin Constituţie să locuieşti undeva.

Statul nu are totuşi obligaţia să vă dea o locuinţă. Puteţi închiria de pe piaţa liberă.

N-am nicio problemă să iau de pe piaţa liberă dacă statul respectă legea. Am legea la îndemână să cer respectarea ei.

Dar imobilul este totuşi la RAAPPS...

Este o ilegalitate şi nu este singura. Am atacat în instanţă hotărârea de guvern din 1996, prin care casa în care locuim a fost trecută la RAAPPS.

Revin la întrebarea: de ce nu închiriaţi un apartament de pe piaţa liberă?

Credeţi că o să primesc cadou o locuinţă? Nu văd de ce aş trece prin efortul şi sacrificiul ăsta. Nu văd de ce aş schimba locuinţa în care soacra mea a investit sănătate, timp şi bani. Are o vârstă, vrea să moară în casa ei, nu aş vrea să treacă prin acest traumatism.

Familia dumneavoastră s-a bucurat de privilegiile regimului comunist?

Care privilegii? Poate vorbiţi de eşalonul 2, de miniştri, directori, în niciun caz de membrii familiei Ceauşescu. Soacră-mea stătea la coadă pe Dorobanţi să-şi ia raţia de ulei şi de zahăr. Iar privilegiile lui Nicolae Ceauşescu au fost că stătea în case de protocol, neavând nicio proprietate, şi că mai făcea o vânătoare din când în când, cum face şi Ţiriac în ziua de astăzi.

Vreţi să spuneţi că Ilie Ceauşescu, asemenea unui simplu cetăţean s-a dus la ICRAL şi a depus o cerere de locuinţă?

Da, şi nu a fost singurul. Au mai fost şi alţi fraţi de-ai lui care au depus cereri la ICRAL. Exact ca orice cetăţean. Dacă aveţi impresia că fraţii se întâlneau când doreau cu Nicolae Ceauşescu, vă înşelaţi amarnic.

Era totuşi fratele dictatorului...

Nu avea nicio legătură, era şi el doar un cetăţean al României.

Chiriaşi de lux în luptă cu statul

Mai mulţi nomenclaturişti şi foşti demnitari postrevoluţionari se judecă cu RAAPPS pentru a rămâne în imobilele de protocol ale statului. Chiriaşii acestor case nu sunt de acord cu creşterea chiriilor începând din anul 2008. Printre aceştia se numără:

- Gelu Voican-Voiculescu - fost viceprim-ministru în 1990. Ocupă o vilă cu 9 camere în cartierul Aviatorilor. Are restanţe la chirie de aproape 250.000 de euro.
- Oliviu Gherman - fost preşedinte al Senatului între 1992 şi 1996. Ocupă, din 1994, un apartament într-un bloc din Şos. Kiseleff.
- Mihai Bujor Sion - fost şef al Cancelariei Prezidenţiale din anii '90. Ocupă o vilă din strada N. Gogol, din 1990. Anul trecut, avea o restanţă la plata chiriei, de 100.000 de euro.
- Tănase Joiţa - fost procuror general al României între 2001 şi 2003. Ocupă, din 2003, un apartament pe Bulevardul Unirii. A câştigat în instanţă, dar RAAPPS a cerut revizuirea procesului.