Urma banilor

Ancheta unei crime porneste de la mobil: cine avea interes sa-i faca de petrecanie victimei? Pentru a-i prinde pe autorii unui jaf, anchetatorii trebuie sa ia urma banilor. Ce poate face anchetatorul

Ancheta unei crime porneste de la mobil: cine avea interes sa-i faca de petrecanie victimei? Pentru a-i prinde pe autorii unui jaf, anchetatorii trebuie sa ia urma banilor. Ce poate face anchetatorul total, Ionel Blanculescu, in timpul scurt al mandatului sau de ministru al Sanatatii? Un domeniu pe care Puterea il vede spoliat prin furt si risipa, fireste din vina medicilor. Caci administratorii, managerii, oamenii pe care i-a trimis Partidul sa faca ordine in sistem, n-au nici o raspundere. Chiar daca n-au nici rezultate... Dl. Blanculescu poate fi, totusi, creditat cu oarecare independenta, atat fata de politic, cat si fata de sistemul sanitar. El are in fisa postului mai mult atributii de control, conform legii. Or, legea e una, indiferent de domeniu. De unde sa inceapa? Intai si intai, ar trebui sa vada daca nu cumva hotul striga "prindeti hotii!". Datoriile spitalelor si farmaciilor catre furnizori sunt de circa 9.000 de miliarde. Dar in Trezorerie ar trebui sa se afle 15.000 de miliarde de lei pe care Casele de Asigurari le-au strans de la cetateni, dar nu au avut voie sa ii cheltuiasca. Unde sunt banii? Au fost pompati in gaurile negre ale economiei ori au disparut pur si simplu? Blanculescu, daca e sa fie impartial, ar trebui sa cerceteze cu aceeasi atentie si datoriile "nejustificate" ale spitalelor, dar si ale Trezoreriei catre acestea. Poate ar trebui sa-i intrebe pe senatori si deputati de ce aloca doar 80 de dolari, anual, pentru sanatatea unui roman. Bulgaria isi protejeaza cetatenii oferindu-le de doua ori pe atat, iar Ungaria de sase. Oricat de corect si de eficient s-ar cheltui banii publici, statul roman tot ramane dator fata de bolnavi. Dar acestea sunt chestiuni de principiu. Sa ne intoarcem la ceea ce poate face, concret, dl. Blanculescu. O masura ar fi gasirea firmelor care nu si-au platit contributia catre Asigurari si recuperarea unor creante de 27.000 de miliarde. Prea mult nu are de cautat. Toate firele duc la Eugeniu Turlea, teleportat de guvern in fotoliul de presedinte CNAS. Acesta s-a remarcat si prin gentiletea cu care acorda reesalonari celor interesati. Poate d-lui Blanculescu ii va prezenta lista firmelor beneficiare, bine ascunsa de ochii presei. Alte surse de bani nu exista, caci, din sutele de mii de firme datoare, cele care nu apar pe lista lui Turlea nu vor plati in veci. Fie s-au inchis, fie s-au intors la origini, in Irak. Sa mergem in aval, pe firul cheltuielilor. Prima oprire: Ministerul Sanatatii, etajul 1. Acolo se afla Directia Farmaceutica si explicatia faptului ca medicamentele sunt mai scumpe decat in alte tari. Pretul medicamentului e fixat de stat, mai precis de functionarii Ministerului Sanatatii. Ei decid cu cat se vinde ampicilina in raft, iar daca au farmacii pe numele unor rude e limpede ca nu vor trage pretul in jos. Interesele celor ce fac politica medicamentului nu se opresc, insa, aici. Producatorii de medicamente au fost obligati sa adopte norme de calitate extrem de severe, similare celor din Occident. Comerciantilor nu li se poate cere, dupa cum au fost facute normele, decat spaga. Orice butic de apartament, care poate umple cu pastile o sacosa, are voie sa intre in licitatiile electronice. Sunt peste 300 de distribuitori de medicamente in Romania. In Ungaria functioneaza doar trei! Oricat de corect va organiza dl. Blanculescu licitatiile, ele sunt viciate din start, asa cum era competitia intre producatori inainte sa se introduca aceleasi criterii de calitate pentru toata lumea. Reducerea numarului de jucatori pe piata ar scadea preturile si ar usura si controlul. Parca tocmai cu asta se ocupa Captain Control... Urmatorul pas il va duce in laboratoarele spitalelor sau la patul bolnavilor. In tara lui "zece la suta", este usor de crezut ca unii directori iau comision din achizitiile de reactivi sau ca altii aranjeaza licitatii pentru echipamente de milioane de dolari bucata. Daca va reusi sa-i prinda, cinste lui. Pana atunci, nu fac cinste autoritatilor acuzatiile globale, care incrimineaza intreaga breasla. Altceva ar fi daca, asa cum recomanda si Banca Mondiala, s-ar privatiza serviciile din Sanatate. In afara actului medical propriu-zis si a finantarii (care nu poate fi decat publica, la gradul de saracie a romanilor), orice serviciu poate fi incredintat unei firme particulare. E mai usor sa controlezi, o data, cand se concesioneaza curatenia sau laboratorul unui spital, decat de mii de ori - cand se cumpara detergent si reactivi. Privatul, n-o fi nebun sa-si ceara lui insusi spaga, atunci cand cumpara un tomograf. Nu in cele din urma, dl. Blanculescu va fi confruntat cu probleme de comunicare. Cum sa explici publicului ca, din 426 de directori de spitale, ai obtinut dovezi de coruptie taman in curtea celor trei-patru care au contribuit la dezvaluirea plagiatului si sanctionarea impostorului Beuran? Cand oamenii Puterii, usor de identificat, mentin in functiune mecanismele care fac posibil jaful, e logic ca Puterea sa se apere dand vina la gramada, pe bunii si pe raii care alcatuiesc sistemul sanitar. Ca sa demonstreze ca interimatul sau nu e un simplu exercitiu de imagine, dl Blanculescu nu are nevoie de 45 de zile. Se va vedea in scurt timp daca incearca sa reteze capul balaurului sau daca se multumeste sa-l gadile la talpi, deranjand cativa microbi care traiau si ei in negrul de sub gheare.