Universităţile, repetente în „catalogul” Bologna

Studenţii au întocmit raportul privind stadiul procesului de înfiinţare a unui Spaţiu European al Învăţământului. Lipsa unor centre de consiliere şi orientare în carieră şi slaba implicare în asigurarea de locuri de muncă pentru studenţi sunt principalele probleme invocate.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a organizat, între 26 februarie - 2 martie, la Cluj-Napoca a III-a ediţie a Forumului Organizaţiilor Studenţeşti din România. Rezultatul celor cinci zile în care peste 200 de lideri ai studenţilor din toată ţara au discutat despre procesul Bologna este un raport cu privire la implementarea acestui proces.
Potrivit raportului, categoriile sociale cu cele mai mari probleme referitoare la accesul în instituţiile de învăţământ superior sunt persoanele cu dizabilităţi şi studenţii fără locuinţă. Studenţii renunţă la studiile superioare din cauza problemelelor financiare, cred 30% dintre reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti care au răspuns la chestionar. Alte cauze ale abandonului sunt nepromovarea examenelor şi locul de muncă.

Taxe exagerate la UTCN

Studenţii au identificat mai multe taxe pe care le consideră exagerate. Printre acestea se numără două taxe practicate de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN). Potrivit raportului, UTCN solicită câte 100 de lei pentru eliberarea foii matricole şi 100 de lei pentru refacerea carnetului studenţesc.
„Cel mai frecvent este vorba de foaia matricolă necesară pentru viza pentru SUA. Iar taxa pentru duplicatul carnetului de student este pentru cei care îşi pierd carnetul. Aceasta ar trebui să-i facă pe studenţi să se gândească mai mult cum au grijă de carnet, pentru că este un act de studiu”, a explicat  Cătălin Popa, purtătorul de cuvânt al Universităţii Tehnice.
O altă taxă despre care studenţii cred că nu-şi are locul este practicată de Universitatea de Nord din Baia Mare, unde studenţii şi profesorii plătesc 10 lei, ca taxă de bibliotecă, indiferent dacă folosesc sau nu această facilitate.

Procesul Bologna, un semieşec

Studenţii reclamă şi lipsa sau funcţionarea precară a centrelor de consiliere şi orientare în carieră în 21% dintre universităţi, structuri care sunt obligatorii din 2004. Doar 10% dintre universităţi au realizat studii privind situaţia calităţii serviciilor oferite studenţilor.
În opinia organizaţiilor studenţesti, în aproape jumătate din Universităţi, Procesul Bologna are un efect scăzut. Ca perspectivă asupra calităţii acestui efect, în 38% din universităţi, Procesul Bologna este văzut ca având un efect pozitiv asupra educaţiei. Potrivit studiului ANOSR, în peste 60% din cazuri, universităţile
s-au implicat nesemnificativ în asigurarea de locuri de muncă şi intership pentru studenţi.