Universitatea din Bucureşti - 143 de studenţi, în anul înfiinţării

Dacă prima universitate întemeiată pe tărâm autohton, Universitatea din Iaşi, avea la deschidere 95 de studenţi, surata ei de la Bucureşti, care şi-a deschis porţile în 1864, era gazdă

Dacă prima universitate întemeiată pe tărâm autohton, Universitatea din Iaşi, avea la deschidere 95 de studenţi, surata ei de la Bucureşti, care şi-a deschis porţile în 1864, era gazdă pentru 143 de studenţi, care urmau cursurile celor trei facultăţi ale momentului: Facultatea de Drept, Facultatea de Litere şi Facultatea de ştiinţe. Populaţia studenţească a universităţii a crescut însă în mod constant, ajungând la 3.109 învăţăcei în 1898-1899, "pentru ca în preajma Primului Război Mondial, cu cei 4.380 studenţi ai săi, să devină unul dintre principalele centre universitare din Europa (125 de universităţi europene aveau un total de 228.732 studenţi în 1913!)", după cum se precizează în lucrarea intitulată "Îndrumător în Arhivele Statului. Municipiul Bucureşti". universităţii
Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti a avut, la începuturile sale, şase catedre şi două aşa-numite "cursuri libere": drept roman, drept civil, drept administrativ, drept penal, drept comercial şi economie politică, organizarea statului şi finanţe. Facultatea a crescut în timp, pe toate planurile, pentru ca în 1897 să existe aici 14 cadre didactice - 11 profesori şi 3 conferenţiari. Profesorii susţineau cursurile din cadrul catedrelor, iar conferenţiarii erau titularii "conferinţelor" sau "cursurilor libere". În primul an de înfiinţare, Facultatea de Litere şi Filosofie avea şi ea tot şase catedre: istoria poporului şi literaturii românilor, istoria universală, istoria filosofiei, literatura franceză, literatura elină şi literatura şi limba latină şi, în anul universitar 1932-1933, se bucura de prezenţa a 27 de profesori, 18 conferenţiari, 3 lectori şi 61 de asistenţi. Facultatea de ştiinţe n-a încălcat nici ea regula celor şase catedre, în primii ani de funcţionare: geometrie descriptivă, geometrie analitică şi astronomie, fizică, chimie, geologie şi mineralogie, istorie naturală.
Medicina şi Teologia au funcţionat în cadrul Universităţii din Bucureşti
Începând cu 1869 şi până în 1948, a funcţionat în cadrul Universităţii din Bucureşti şi Facultatea de Medicină, care-şi avea originile în două şcoli de proporţii reduse, înfiinţate în 1841 de Nicolae Cretzulescu, proaspăt întors de la Paris, unde studiase medicina: şcoala de mică chirurgie de la Spitalul Colţea şi şcoala pentru felceri de la Spitalul Militar (Mihai-Vodă). Cursurile durau cinci ani, iar profesionalismul corpului de cadre didactice a atras în Bucureşti şi o serie de studenţi străini. În 1932 activau, de pildă, în facultate, nu mai puţin de 330 de persoane, dintre care 38 de profesori-şefi de catedră şi 51 de conferenţiari, agregaţi şi docenţi. În cadrul Universităţii din Bucureşti au studiat, începând din 1884, şi studenţii la Teologie, după cum în componenţa UB a intrat, pentru o perioadă, şi Facultatea de Medicină Veterinară.